REVISTA DE CULTURA A SOCIETATII SCRIITORILOR "C. NEGRI"
     
Cuprins
Sumar
In acest numar
 

Login
Nume : Parola:
Inregistrare
Am uitat parola
 

Porto-franco
Redactia
Contact
Comenzi
 

Autor: Silvia Dumitru


Localitate:
Tara:
Articole publicate in revista: 3
Detalii autor

CARTEA DE ARTĂ

Albumul "Nicolae Mantu"

S-au împlinit 145 de ani de la naşterea pictorului Nicolae Mantu, artist emblematic pentru cultura gălăţeană, cel care este considerat cu adevărat ctitorul mişcării plastice din urbea dunăreană. Cinstindu-i memoria, Fundaţia Culturală "Nicolae Mantu", înfiintată în 2007 din iniţiativa primarului de atunci, inginerul Dumitru Nicolae, a editat un substantial album de artă al cărui autor este istoricul şi criticul de artă Corneliu Stoica.
Apărut la Editura "Axis Libri" a Bibliotecii "V. A. Urechia" în excelente condiţii grafice, albumul (format 25 x 18 cm, 192 pagini, hârtie cretată, scorţat, legat, forzaţ) este rodul unei minuţioase cercetări a vieţii, activităţii şi operei lui Nicolae Mantu şi conturează dimensiunile reale ale unei personalităţi de prim rang a Galaţiului, din păcate insuficient cunoscută marelui public şi mai ales generaţiilor tinere. "Structura albumului monografic, notează criticul ieşean Valentin Ciucă, într-un text reprodus pe coperta a lV-a, vizează deopotrivă elementele de biografie, dar şi pe cele de evoluţie artistică în contextul mai larg al epocii, al relaţiilor artistice şi umane cu unii dintre confraţi, colegi sau prieteni. Liniile mari ale acestui portret în mişcare sunt trasate cu siguranţa celui care a înţeles faptul că o evoluţie artistică reprezintă un complex socio-uman, vitregiile timpului, întâlnirile decisive pentru configurarea personalităţii. Nicolae Mantu, autenticul ctitor al profesionalismului în arta gălăţeană, ocupă un loc distinct în artele româneşti, iar restituirea de-acum are sensul unui veritabil exserciţiu de înteleaptă recuperare".
După un "Cuvânt de început", în care autorul încearcă să-i stabilească lucul lui Mantu în cultura şi arta locală şi natională, să-i delimiteze creaţia de cea a pictorilor academici în rândul cărora adesea a fost catalogat de unii critici, urmează secţiunile "Coordonate biografice", "Coordonate ale operei", "Mărturii", "Cronologie", "Bibliografie", "Fotomemorial", "Grafică", "Pictură" şi rezumate în limbile franceză şi engleză. Viaţa şi activitatea pictorului sunt reconstituite pe baza unor profunde cercetări arhivistiec, a presei vremii şi a unor dialoguri şi corespondenţe purtate cu ani în urmă cu persoane care i-au fost colegi la Bucureşti şi Munchen sau l- au cunoscut la Galati. Sunt furnizate preţioase informaţii privitoare la familia artistului: tatăl, Stavru Mantu, comerciant notabil, fost viceprimar şi primar al Galaţiului (1892), fraţii George şi a Menelas, ambii cu doctorate la Paris, primul, medic şi pasionat fotograf, al doilea, magistrat, consilier şi preşedinte la Curtea de Apel, un virtuoz al pianului, care "uimea prin arta interpretativă" şi care adesea îl acompania pe George Enescu atunci când acesta concerta la Galati. Colaborarea lui Mantu cu desene satirice şi caricaturi după absolvirea şcolii de Belle-Arte din Bucureşti, studiile în capitala Bavariei cu pictorul animalier Heinrich von Zugel, întâlnirea studenţilor români din Munchen cu l. L. Caragiale în primăvara lui 1912, prietenia cu expresionistul Lascăr Vorel, participarea la Primul Război Mondial ca reporter şi mai apoi mobilizarea, dimpreună cu alţi 35 de artişti, în Marele Cartier General din laşi, activitatea din cadrul Societăţii Culturale "V. A. Urechia", al cărei vicepreşedinte a fost, din cadrul Consiliului Comunal ca membru al Comisiei edilitare şi al Comisiei permanente de înfrumusetare, munca pentru organizarea mişcării plastice gălăţene de după 1948, încununată cu înfiintarea în 1951 a Cenaclului Uniunii Artiştilor Plastici etc. sunt urmărite de Corneliu Stoica în pagini care mustesc de informaţii.
Tn secţiunea "Coordonate ale operei", autorul face mai întâi o analiză pertinentă a graficii social-politice din ziarele şi revistele la care Mantu a colaborat timp de aproape 15 ani ("Adevărul", "Moftul român", "Belgia Orientului", "Tămâia", "Moş Teacă", "Ţivil-Cazon", "Zeflemeaua", "Furnica" etc), subliniind că aceasta "este o oglindî a socităţii româneşti de la sfârşitul secolulului al XlX-lea şi începutul celui de-al XX-lea", artistul "prin sutele de desene şi caricaturi publicate, spunându-şi cu îndrăzneală şi curaj cuvândul cu privire la societatea timpului său, la situaţia existentă în ţară şi luând atitudine împotriva guvernanţilorvremii, făcând ca tarele societăţii să apară în toată veridicitatea lor". Cu aceeaşi atenţie sunt comentate desenele din ziarul "România","organ al apărării naţionale", publicate la rubrica "Războiul ilustrat", ca şi cele cu tematică animalieră apărute în "Carpaţii",
"Revista Ştiinţelor Veterinare" şi "Revista vânătorilor", toate obţinute graţie colaborării autorului cu Biblioteca Academiei Române.
Referitor la pictură, Corneliu Stoica menţionează că aceasta "cuprinde în repertoriul său compoziţii, portrete, scene de vânătoare, naturi statice, interioare, flori", că pictorul " este un maestru desăvârşit al compoziţiei şi că fie că sunt inspirate din viaţa oamenilor, fie din lumea celor care nu cuvântă, picturile lui Mantu sunt magistral aşezate în pagină, fiecare mişcare, fiecare gest sunt bine studiate; arhitectura lucrărilor este armonioasă, bazată pe un desen riguros, căruia îi este subordonată culoarea". La sfârşitul comentariilor sale, Corneliu Stoica concluzionează: "Prin întreaga sa operă, Nicolae Mantu a slujit cu dăruire un crez artistic, a lucrat cu onestitate şi probitate profesională pentru realizarea lui, situându-se în contextul picturii din prima jumătate a secolului al XX-lea pe linia marii treadiţii realiste. Creaţia sa, plină de adâncă simţire, demnitate şi omenie, chiar dacă nu a revoluţionat pictura timpului în care a trăit, înnobilează cele mai bune acumulări ale artei româneşti, fiind dovada cea mai grăitoare a unui penel sincer, pus în slujba frumosului şi a idealurilor neamului românesc".
"Mărturiile" cuprinse în paginile albumului sunt datorate caricaturistului Gruia Păunescu (1887 - 1976), pictorilor Marius Bunescu (1881 -1971), lon Bărbulescu B' Arg (1887 - 1969), Alexandru Gh. Popovici (1912 - 1975), Mala Zamfirescu-Bedivan (1928 - 2014), Nicolae Spirescu (1921 - 2009) şi avocatului Gheorghe Stoenescu (1900 - 1989). Ele se citesc pe nerăsufate, fiidcă evocarea fiecăruia este caldă, iar informaţiile au o valoare semnificativă pentru încelegerea Omului şi Artistului Mantu.
lmaginile care urmează "Cronologiei" şi "Bibliografiei" (pag. 69 -182) prezintă 56 de fotografii ale pictorului din diferite perioade, ale părinţilor, fraţilor, făcute în compania unor colegi de studii, profesori şi prieteni sau ale Galaţiului de altadată (provenite din colecţia autorului şi a ing. Costel Gheorghiu), 149 de reproduceri alb-negru şi color după grafica şi pictura artistului, precum şi patru portrete ale lui Mantu executate de artiştii gălăţeni Elena Hanagic, Vasile Vedeş, Nicolae Spirescu şi Teodor Vişan. Ele sunt realizate la cote superioare de calitate, iar cele color redau cu fidelitate cromatica lucrărilor originale. Reproducerile lucrările de pictură sunt făcute după tablouri aparţinând Muzeului de Artă Vizuală Galati, Muzeului de Artă din Craiova, unor colecţionari din Bucureşti, Sibiu şi Galati (Sorin Rodeanu, Vasile Popa, Georgeta Morentz, Dumitru Bahamat, Dan Dragomir, Gheorghe Petrescu, Ştefan Chicoş, Marcela Ostfeld-Ciupe, Anca Aldea).
Adăugându-se lucrărilor sale similare consacrate pictorilor Mihail Gavrilov, Teodor Vişan şi Nicolae Einhorn, Dicţionarului artiştilor plastici gălăţeni, monografiilor "Monumente religioase din municipiul Galati", "Monumente de artă plastică din judeţul Galati", "Monumente de for public din municipiul Galati", precum şi celorlalte cărţi de articole, cronici plastice şi studii ("Artişti plastici de la Dunărea de Jos","Identităci artistice", "Întâlniri confortante", "lnterference", "Acorduri cromatice la Dunăre", "Popasuri ale privirii", "Feţele imaginii"), albumul "Nicolae Mantu" lasă să descoperim şi de această dată în persoana lui Corneliu Stoica aeelaşi cercetător riguros, coerent, care nu conteneşte să descopere valorile artistice ale Galaţiului şi să le prezinte cititorilor şi iubitorilor de frumos în adevărata lor lumină.



Articolul complet il puteti citi in Revista Porto-Franco

Arhiva

Nr :
 


Statistici
Nr. afisari: 631364
Vizitatori: 30322
din data de: 15.06.2007
 

Album foto
 
Album foto
 

Selectie
Cauta dupa:


 

 

Revista Porto - Franco este membra a Asociatiei Revistelor, Publicatiilor si Editurilor - ARPE
 
©2007 - 2009 Revista Porto-Franco