REVISTA DE CULTURA A SOCIETATII SCRIITORILOR "C. NEGRI"
     
Cuprins
Sumar
In acest numar
 

Login
Nume : Parola:
Inregistrare
Am uitat parola
 

Porto-franco
Redactia
Contact
Comenzi
 

Autor: Virgil Nistru Tiganus


Localitate:
Tara:
Articole publicate in revista: 42
Detalii autor

PRO-DOMO

"Inţelepciunea gandirii şi eleganţa limbajului
- elogiu marelui Profesor Dr. Valentin Turlan -

in replica' la vorbele şi scrisul "de mântuială" (se pare - "marele project" fantezist al dublei postmodemităţi) vă reamintim un "cuvânt" al lui M.T. Cicero referitor la modelarea unei viitoare personalităţi: "întelepciunea găndirii şi eleganta limbajulur ("despre orator"). in preajma noastră se mai află mad cărturari, truditori oneşti în apărarea sănătăţii limbii române şi a istoriei (nemodificată abuziv, după dicteuri aleatorii), oameni de caracter care au respins - în timpuri - geometria variabilă a compromisurilorşi a cărorsingură avere este ample, temeinica lor cultură. Un strălucit absolvent al Filologiei ieşene, ajuns, prin efort ştiinfific şi didactic, Decan al Literelor din Universitatea gălăţeană, după ce a orientat cu spirit constructiv, critic activitatea întregului învăţământ, este DI. Prof. Univ. Dr. Valentin Turlan. Sunt cunoscute cercetările D-sale în domeniul lingvisticii generale, lexicologiei, foneticii, fonologiei, studii a căror valoare a fost confirmată de cele mai înalte autorităţi academice. A scris studii şi cursuri şi a finut numeroase conferinţe. in bibliotecile foştilor studenţi se află la loc de cinste cărţile marelui Profesor. in redactarea "Tezaurului toponimic al Romăniei. Moldova" (1991, 1992), contribuţia Profesorului Turban a fost onorată cu Premiul "Timotei Cipariu"al Academiei Române.
Aristocrat al certitudinii, cu o viziune pozitivă asupra integrării tinerilor în mult-aşteptatul efort de afirmare valorică a noilor generaţii, apărător al eticii limbajului, deschis dezbaterilor despre alchimia vocabularului actual, Dl. Profesor Valentin Turban alături de neuitata Doamnă prof. Ileana Turban, au adus Universităţii darul unor vieţi exemplare. Din fericire, colegii şi discipolii au receptat cu fobs această bogăţie spirituală (Camil Petrescu arfi numit- o boierie) a filologului-hidalg al ideilor. La Galaţi şi în Filiala Universitară din Basarabia D-sa le-a cerut studenfilor (şi nu numai!) să se ferească de abaterile de la logica limbajului, de superficialitate, să nu persiste în eroare, să fie oneşti, să-şi recunoască şi să-şi corijeze - când se manifestă - uscăciunea stilului. La susţinerea tezelor de Licenţă, prezenţa D- lui Profesor era în măsură să transforme sale de examen (într-o vreme, spaţiile Universităţii din Cahul-
Basarabia erau glaciare) într-o agoră solară a dezbaterilor colegiale. in preajma noastră se afla eruditul Gheorghe Şerban, o enciclopedie greco- latină, teolog şi om de spirit Malt, a cărui lipsă o resimţim tot mai mult după plecarea lui neaşteptată spre hiperboreea.
Studenţii basarabeni, în mare parte foarte muncitori, au avut în Dl. Turban un mărturisitor nu numai al forţei expresive a cuvintelor (făuritoare a ordinii în existenţa noastră) ci şi al profunzimii simbolurilor care conduc spre revelatie. Cum discipolii aveau o dublă specializare - filologică şi istorică -, s-a întâmplat ca, în vremea practicii de yard, ei să participe la cercetarea unor situri arheologice. Astfel a fost descoperit, la Halmiris-Tulcea, mormântul martirilor creştini St Epictetşi Sf. Astion. Nu citisem studiul D-lui Profesor Turban referitor la "Toponimia urbană gălăreană", tipărit în prestigioasa revistă "Limba română" (1-2/1995) şi l-am întrebat, într-un context "semantic", care este adevărata denumire a fostei cetăţi de pe promontoriul Bărboşilor. Cu farmec sporit de un zâmbet discret, Profesorul a figurat cronica Tiglinei care deţine câteva mărci ale istoricităţii: de la Gherghina din Letopiseţul lui Miron Costin (care ştia a grăi "latineşte") la Dimitrie Cantemir ("Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor") şi Gheorghe Săulescu, Jean Valliant, M. Ubicini, Mih. Drăghicescu, Moise Pacu s.a. Surprizător, Nicolae Densuşianu credea că, în legătură cu toponimul Terighina, "explicaţiunea" "o găsim în legenda Argonauplors. Dl. Turban s-a înscris constructiv în această selecţie, dar a decis:"suntem obligaţi să observăm că ne afiăm în fats unei etimologii populare: viitorilor filologi istoria toponimelor noastre le poate servi ca o dovadă concludentă a riscului pe care şi-l asumă cercetătorul atunci când nu apelează la izvoarele primare".
Il ascultăm cu emoţie senectă pe distinsul cărturar şi ni se pare că în jun s-au adunat livezile Muntenieişi codrii Cămpulungului bucovinean. Arborii foşnesc eminescian ca nişte cuvinte...



Articolul complet il puteti citi in Revista Porto-Franco

Arhiva

Nr :
 


Statistici
Nr. afisari: 631369
Vizitatori: 30322
din data de: 15.06.2007
 

Album foto
 
Album foto
 

Selectie
Cauta dupa:


 

 

Revista Porto - Franco este membra a Asociatiei Revistelor, Publicatiilor si Editurilor - ARPE
 
©2007 - 2009 Revista Porto-Franco