REVISTA DE CULTURA A SOCIETATII SCRIITORILOR "C. NEGRI"
     
Cuprins
Sumar
In acest numar
 

Login
Nume : Parola:
Inregistrare
Am uitat parola
 

Porto-franco
Redactia
Contact
Comenzi
 

Autor: Bianca Cociasi


Localitate:
Tara:
Articole publicate in revista: 1
Detalii autor

DEBUT

Bianca Cociaşi*
(elevă, LVA Galaţi)


Sunt Bianca Cociaşi şi mă aflu pentru prima dată in postura de a publica poezie. Îmi place mult să citesc, şi uneori, când simt că inspiraţia dă năvală asupra mea, mai şi scriu. Îmi place, de asemenea, să rezonez cu ceea ce lecturez, şi de aceea sper că această mică parte din mine să se potrivească unui coltisor dinăuntrul vostru.

Simbioză
Insomnia se aude din adâncurile plămânilor.
Se aud de departe stoluri de păsări ce mă sfâşie până rămân nimic.
Totul începe şi totul se termină undeva între mine şi tine.
Rămâi cu mine, ia-mi mâinile şi aşează-mi-le pe piept atunci când simţi că e nevoie.
Încearcă să evadezi odată pentru totdeauna din paralizie.
Ţipă-mi însufleţire prin toţi porii
Chiar dacă nici tu nu mai reuşeşti să te auzi.
Îmi număr degetele
Şi observ că sunt singurele care rămân la fel cum au apărut.
Se aude ceasul în fiecare colţ al camerei, dincolo de orice alt sunet
Şi îmi doresc să fi putut şi eu să pulsez în ritmul lui.
Mă iau de mână să-mi verific vibraţiile inimii, pentru că tu vei fi plecat deja departe
Deşi mi-ai promis că stai.
Poţi să-mi spui că ai răbdare doar atunci când ai reuşit să-mi numeri toate vinişoare de pe mână stângă,
Dar tu nu ai.
Ce n-aş da să-mi pot corecta toate defectele cu cerneală neagră,
Să îmi însemnez în fiinţă,
Să traversez continente prin hărţi schiţate neîngrijit,
Să mă evapor din asfaltul copleşitor.
Observă de sus, cu capul plecat cum între mine şi Afrodita e doar o eternitate,
Iar singurul lucru care ne apropie, sunt sălciile ce-şi au rădăcinile adânc înfipte în plămânii noştrii,
Prin care expirăm doar eternă insomnie.

Am aflat că mă iubeşti.
Am aflat că mă iubeşti.
Am aflat că mă iubeşti şi am suspinat neînţelegând,
Simţind malurile mării Egee străpungându-mi retina, trecând peste ziduri înalte.
Ţi-am acordat sfertul academic să te răzgândeşti, dar pe mine m-a sfâşiat până la uitare un stol de
rândunele.
Te-am rugat în gând să nu te grăbeşti, iar tu nici măcar nu ai întrebat,
Fiind prima oară când aflam că mă iubeşti şi simţind că poate e prea târziu.
Revelare între cer şi pământ, culcată pe podea, acoperită de izvoare reci
Împărşind un gând, un surâs, un univers cu tine.
Întoarce-ţi acum privirea şi îmbrăţişarea şi mângâie-mi pielea de zgârieturi adânci
Dă dovadă de puţină înţelegere Pentru că am aflat că mă iubeşti.


*Bianca Cociaşi este girată de prof. dr. Gabriela Ciubotaru



Articolul complet il puteti citi in Revista Porto-Franco

Arhiva

Nr :
 


Statistici
Nr. afisari: 631371
Vizitatori: 30322
din data de: 15.06.2007
 

Album foto
 
Album foto
 

Selectie
Cauta dupa:


 

 

Revista Porto - Franco este membra a Asociatiei Revistelor, Publicatiilor si Editurilor - ARPE
 
©2007 - 2009 Revista Porto-Franco