DEBUT

POEME
de ISABELLA ELENA DRGHICI

CONTEMPLAIE
ntre noapte i zi
Am aflat o tcere
mai adnc dect mine.
ntre noapte i zi
Iarna a-nmugurit pe buzele mele
Printre ramuri amuite,
n mijlocul pdurii uitate.
ncremenire alb,
Frumusee nedescris de gnd,
Bucurie a tainei nerostite.
ntre noapte i zi
M-am aflat zapad
pe umerii ti,
Linite cald n visul inimii,
Trecere ctre dincolo.

IARNA

Iarna gndurilor
A troienit
Cetatea ascuns.
Prin cele nou pori
Au ieit demult
Lebedele ndrgostiilor,
Trilurile iubirii.
Circul dorinelorngheat
printre jocuri uitate.
n imaculata nemicare,
Amorit de frig,
Iarna nsi
s-a scufundat n Sine.
Adnc,
Att de adnc,
Pn cnd, iat,
n-a mai rmas
niciun anotimp!

IUBESC ACESTE TIMPURI

Iubesc aceste timpuri
Ale nopii
n care ceaa
Se prelinge ncet
Peste pleoapele aproape
nchise ale oraului
Iubesc formele abia
ntrezrite, smulse
De luminile
indiscrete
ale felinarelor,
ceaa ncntat
de tremurul zilei stinse,
ceaa-dor,
ceaa sentiment,
ceaa fior
al totalitii.
Aici a fi nu se
Mai conjug
La nicio persoan,
La niciun timp.
Exist un singur mod de a fi -
Infinit.

SRUT

Ma voi aeza ntr-o zi
Cu buzele aproape, aproape de tlpile tale fine,
Att de ermetice.
nmiresmate petale
Mi se vor rostogoli uor peste tine din cerul gurii
Care te-ateapt.
Te voi sruta uor,
Ca o adiere de primvar.
Voi aterne apoi
Ploi curgnd din palmele-mi ce plmadesc viaa
Pentru ca, mblsmat de atta iubire,
Tlpile tale s prind aripi
i s ptrunzi ingenuu
n Anotimp

GNDURI LACUSTRE

Copacul se prelungete n adncuri
Dei se nal, umbra lui d iluzia curgerii
Vertical sau orizontal
El este egal cu sine.
C m nal sau ma cobor,
C plng sau rd,
C sufr sau mi savurez fericirea,
Sunt eu acelai eu