HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU
DEBUTURILE: 1912, 1913, 1919
- 135 de ani de la nastere -

Fiica si nepoata de generali în armia româna, Hortensia Papadat-Bengescu a avut parte de o educatie aleasa, în scoala si în familie. stia la fel de bine sa se exprime, atât în limba materna, cât si în cea franceza, limba aristocratiei din spatiul carpato-danubian.
În interviul acordat lui F. Aderca (Marturia unei generatii. Masti de Marcel Iancu, Bucuresti, 1929, Ed. S. Ciornei, p.203-219), declaratia scriitoarei este relevanta privind debuturile ei, începând cu primul:
“Cu un an înainte de a colabora la Viata româneasca - adevaratul meu debut în literatura - am trimis câteva cronici la ziarul conservator din Bucuresti La Politique. De la Focsani, o colaboratoare în limba franceza si poate fara greseli de ortografie - iata ceva destul de agreabil pentru un ziar de Bucuresti. Asa se face ca în La Politique au aparut cronici iscalite Suzon si oarecare studii critice: Henry Bataille, Sur la mort de Liciu, iscalite Loys.”
Al doilea debut a fost în limba materna, la revista ieseana Viata româneasca, o cronica literara titrata Marcel Prevost, în cadrul rubricii Note pe marginea cartilor (nr.1, 1913), semnata cu initialele: P.B.H., colaborare în numerele urmatoare, cu povestirea Dorinta (nr.2, 1913), care va fi integrata în cuprinsul volumului Ape ad\ nci (Buc., 1919), al treilea debut, dar primul editorial.
Asa a început consacrarea prozatoarei, autoare si de versuri... si de texte dramaturgice, scriitoare completa.
Un an mai târziu, va apare la aceeasi publicatie ieseana comentariul la romanul Le Lys dans la Yalle de H. de Balzac (nr.4-5, 1914), lecturat cu emotie estetica si psihologica, ceea ce subliniase si în nota despre Marcel Prevost si romanul acestuia Scrisori de femei, dar si în piesa Maman Colibri de Henry Bataille.
Ulterior, s-a apropiat de creatiile lui Marcel Proust, atrasa de exercitiul practicat de psihanalisti în cautarea timpului pierdut, plonjând cu deosebit succes în alcatuirea romanelor, adevarate cadre vivante sau fresce memorabile ale unor familii, obiceiuri si personaje disparute din societatea noastra la umbra istoriei nationale.
...Lumea se schimba. Si, odata cu ea, si noi ceilalti!