Porto-Franco

Muntele si marea

Dumitru Pricop

Rubrica: Inedit  /  Nr. 137/2007

INEDIT

SONETE
Doctore Nemes, ma întorc acasa
Mult mai bolnav decât am fost sa fiu,
Dar nu ma mai gândesc la groapa si sicriu
Iar de pedeapsa inimii nu-mi pasa

Sunt fetele citind la aparat
Si tensiunea sângelui si pulsul
Dar cum sa sperie în mine-smulsul
Din pesteri, din tenebre si pacat

Asa ca, doctore, mai ai rabdarea
tot o sa plec în galaxii, curând
dar nu învins de sângele din vene...
Sunt împrejur Ilene-Cosânzene
Din vesnicia timpului prea bând
Si muntii mei în care cred, si Marea...
II
Dar la Covasna nu-i decât un iad
Sublim, ca reîntoarcerea în Ithaca
Iar însotit de Rusu si Semaca
Sunt mai înalt cu cât în mine scad.

E bine, foarte bine, la Covasna,
E aer mult, iar brazii lânga noi
Ne-adulmeca-n cârnatii de Plescoi
Prin care am luat-o, totusi, razna.

Gândim cu frica numai la acordul
Legat între blestem si Dumnezeu
La cine stie care sfânta data
Si totusi respiratia ni-i data
De nu stiu care nestatornic zeu
Ce-a-ncatusat în vesnicie codrul...
III
Pe mine Mama m-a nascut pe câmp
Si mi-a taiat buricul cu securea
Sa fiu prin trecere, un fel de sfânt
Ca aerul, ca apa, ca padurea...

Sa ma scuzati ca nu pot sa explic
Aceste stranii, simple sentimente
dar am lasat, mofluz, evenimente!
Un singur lucru, care nu-l indic.


Tot vine Moartea. Ea stie ca e timpul
Sa ratacesc, salbatec, prin boscheti
Gândind la timpuri, sumbre, imperfecte
De aceea mi-s antenele defecte
Si duc doar masca altei tinereti
unde mi-au fost si sângele si nimbul.
*
* *
Ma-nscrie România literara
În rândul celor care nu au tara
Si mai nimic din toate cele sfinte...
Vine apoi... betia de cuvinte
Si apoi nemernicia tutelara
Tendentios pastrata-n cuvinte...

Da, domnilor Alex si Gabriel,
La Odobesti - „Negru pe alb” se stie,
E doar mult vin - deci multa Poezie
Si sufletul poetilor - rebel

Nu-i condamnati când urca vertical
În vers, în voie-cântec si pahare,
Iar daca-ntrec masura e normal
Sa-i scoateti din istorii literare
Ca nu-l cunosc pe Alex Stefanescu
Urmas divin al casei Ceausescu

Încerc la Pârscov patimi levantine
Sufar cumplit lânga un înger frânt
Cum sa nu-i fie pamântului rusine
Sa-i pângareasca trupul cu pamânt
Covasna iunie 2007

*Acestea sunt ultimele versuri scrise de Dumitru Pricop

Voteaza:
Total: 0 (0 voturi )

ALTE ARTICOLE DIN ACEST NUMAR