ANIVERSARI

GEORGE VULTURESCU 60

Dra ontologic a cuitului
Sunt doar un om pe Pietrele Nordului
sub o stea stearp. Respir acelai aer cu
fiarele, cu cel din gua psrilor, din
duhoarea mlatinilor, din rmiele
strvurilor.
Numai tu nu eti putred, cuit al meu,
pe care a stat mna bunicului Dumitru,
cioplitorul de cruci; mna tatlui Gheorghe,
sptorul de fntni.
Tu ai sticlirea lupoaicei care tocmai
nate singur n sihle.
Tu poi fi proptit pe gtul tiranului, pe
gt de venetic, pe gt de frate.
Lupoaica se proptete-n genunchi
i ia n dini fiecare pui i-l duce-n vioaga
brlogului. Apoi i linge cu limba-i aspr.
Ay, tu eti lsat din tat-n fiu cu limb de
moarte, cuit al meu!
Smintit cine te primete n dar,
Smintit cine nu te las motenire!
Aa precum fac i eu un om smintit pe Pietrele
Nordului care scrie n noaptea stearp.
Cte o liter burduit de spaim las o
dr ontologic precum urma umed
a melcului pe pietre.
Iau fiecare liter grijuliu i o trec
n cuvntul urmtor care nu tremur,
care nu clnne de fric
precum i ia lupoaica puii n dini.
Cuitul literei nu las nimic s putrezeasc.

Piatr pe piatr
E o ierarhie ceea ce vede astzi n Nord:
mlurile de sub rdcini, grohotiurile se rsucesc
i intr aspirate, n pietre, nghiite de
tcerea lor vorace; vrejurile, trunchiurile
copacilor, lstriurile i ierburile intr sub
coaja pietrelor. Totul intr n pietre:
aerul, lumina, vntul.
Nu mai e nimic dect piatr pe piatr.
(Smintit, s crezi c poi citi pietrele...)
Pietre risipite, ieite din tristeea mea ca nite
bube, ca nite umbre de care m izbesc;
pietre care doresc parc s-mi transmit toat
trama mineral, absurditatea regatului i
a enigmei care le nconjoar.
(i Dumnezeu dac exist
particip n lume deghizat ntr-una dintre aceste
pietre
gata s dea orice pentru a putea
s se sting ntr-un clipocit de ap)
Smintit, s crezi c poi citi Pietrele
Nordului. Nu le poi lua pe genunchi, nu le
poi rsfoi, nu le poi mprumuta precum crile
din biblioteci.
Stai n genunchi, n faa lor, cnd plou
i cnd fulger, cnd sunt reci sau calde ca i
Pielea ta. Nu te-a pregtit nimeni
S crezi n scnteia din miezul lor
Precum femeia n ftul din pntece.

Datoria unei litere
este de-a agrava sensul cuvntului
litera
care ar iei dintr-un cuvnt
s vorbeasc
singur
n-ar fi precum un schelet
ridicat din
mormnt?

Sabia de aur
Dac arta este pentru noi
un lucru trecut, cum spune Hegel,
poezia este i ea cuvntul n trecut:
n hrca, n osul craniului...