POETI de MARTIE

Nichita Stnescu
(31 martie 1933-13 decembrie 1983)

Semn 1

Plutea o floare de tei
in luntrul unei gndiri abstracte
deertul se umpluse cu lei
i de plante.
tnr metal transparent
subire ca lama tioas
tia orizonturi curbate i lent
desprea privirea de ochi
c uvntul, de idee,
raza de stea
pe cnd plutea o floare de tei
in luntrul unei gndiri abstracte.

Prin tunelul oranj

tras n animale n ierburi i nari
i au fcut de ap piatra
iar petii dinluntrul ei, cei mari,
ne-atm peste cercuri stele.
ce amprent e i cerul sta!
Eu dup ea o s te aflu,
poate mai faci din nou din pete piatr,
poate mai faci din nou din piatr
nastere de ruri reci!

Semn 7

Cum te uii la o eclips de soare
printr-un geam afumat,
tot astfel se uit prin mine
ochiul din spatele meu, opal
spre ochiul fix din orizont, oval
cobornd din deal spre o vale
urcnd o vale spre deal

Nod 13
N-am s tiu niciodat
cnd am trit,
de ce am trit am s uit
cum uit ochiul spart, lumina,
in nc n mn un ciob de amfor a
l crei vin l-am but chiar eu
i al crei lut e chiar mna mea.
Vd un vulture marin,
dar poate
c eu sunt vzut de el,
poate el vede un vultur marin.

Semn 8

Bureaz cu lapi peste icre
aproape de rm,
petii danseaz, danseaz...
S nu te azvrli n mare
noaptea aceasta!
Ea e oprit notului.
S ii lopeile drepte ca nite catarge
i fr de cntec, mpins din spate de lun
nevtmat vei ajunge n port!

Nod 23

Mi-am furat trupul de copil,
l-am nfat
i l-am pus ntr-un co mpletit,
i l-am azvrlit n fluviu
s se duc i s moar
n delt.
Nenorocitul, tristul i tragicul de pescar milos
mi-a venit cu el n brae
tocmai acum!