REMEMBER

ION CHIRIC - 70

Oglinzi

Venind spre tine, zilnic mă-nfior
cum trec printre oglinzi ce-mi mușcă chipul
și-n luciul lor fierbinte mă cobor
ca-ntr-o orbire, să te-ajung cu nimbul.
Spre-adânc de strălucire mă abat
dar cum fac pasul iarăși îmi întinzi
spre sufletu-mi mistuitoarele oglinzi
în care am rămas același neschimbat bărbat.
Apari ca o minune a clipei și dispari
și-s după tine fulger rătăcit de nor.
Pot dar să aburesc oglinzile cu glasul
dar cum pătrund în neauzul lor?


Primeniri

Din pânda subțire a soarelui
mă-ntrupez și
în fiecare dimineață ființa-mi
așteaptă botezul primenirii.
Iau forme-n tăiș sau de flacără crudă,
astăzi, vă spun, pentru câmpul cu flori,
că încolțirea să-nceapă, ca un nor
devorat de propriile-i fulgere,
pregătit sânt să mor.
Din pânda subțire a soarelui
mă întrupez și din roua iubirii,
într-o zi, vă spun, îmi va fi dat
să port prin lume chipul fericirii.


Intrarea în poem

În viața mea tăcută ar fi un rod
poemul din cristale infinite
dar eu, crescut la țară, în mult glod,
am, pentru înălțare, doar vorbe împietrite.
E ca o râmă versul meu, și-i bine,
se târâie cu burta de pământ,
cum aripioara fluturească nu mă ține
în poem eu intru pe de-a-ntregul să cuvânt.


Catren

Primul gest, și azi, înspre lumină,
ca-n fiecare zi - prin poarta începutului
și se-nfioară străbătând iar lumea
sufletul meu, făptură a lucrului.

*Poetul și prietenul nostru, ION CHIRIC, director artistic al Ed. Porto-Franco și redactor șef al revistei omonime, ar fi împlinit zilele acestea 70 de ani. Nu l-am uitat și nu-l vom uita niciodată. (Redacția)