PAGINI DUNARENE

DOUA PROZE SCURTE

Tematic, cele scrise de V. Cojocaru reprezinta niste amintiri Doua feluri de amintiri: din copilarie si din activitatile legate de arheologie, de care îI preocupa îndeaproape ultimii 20 de ani. Amintirile „arheologice" au fost adunate în manuscrisul „Anecdote vii ale arheologici sovietice" (în limba rusa), care îsi asteapta editorul. Pe lânga anecdoticul, umorul si originalitatea ce le caracterizeaza, bucatile din acest manuscris („Catarama tatareasca", bunaoara" arata modul în care unii au scris pâna nu demult istoria pamânturilor sud-basarabene, falsificarile si minciuna la care au recurs arheologii angajati.
Anecdoticul este un component esential al prozelor lui V. Cojocaru. Ele se caracterizeaza atât prin spontaneitate cât si prin coloritul inconfundabil al personajelor: oamenii dintr-o bucata, zugraviti de autor precis si laconic, prin câteva trasaturi de condei. Despre oamenii sudului, despre prietenii sai— arheologi autorul vorbeste cu multa dragoste, nostalgie si umor. Umorul sau este întotdeauna binevoitor si spiritual, desi poate ca cineva l-ar vrea mai fin.
Valeriu Cojocaru priveste viata cu interesul si uimirea cu care arheologul examineaza o moneda antica proaspat descoperita undeva, între Cartal si satu Nou. Monede antice se gasesc astazi mai multe, iar viata ramâne sa fie într-un singur exemplar.
Vadim Bacinski


Monsieur Jean
Asa l-am prezentat în 1981 arheologilor din expeditia de la Ismail, când din îndrumarea lui ma aflam în cautarea unei placi romane cu inscriptie pe ea. S-a dovedit ca „Jan" îi spuneau prietenii înca în gimnaziul de la Bolgrad (printre ei se aflau puskinologul Gh. Bogaci si lingvistul A. Ieremia).
Pâna la razboi el a studiat la Universitatea din Iasi, apoi a absolvit Institutul Pedagogic din Balti. Posedea câteva limbi europene, îi cita pe scriitorii romani în original. Cunostea medicina populara si înca multe, multe altele. Fiindca îsi facuse studiile superioare în timpul vechiului regim, bolsevicii l-au deportat si i-au interzis sa se întoarca la bastina pâna prin anii '60 ai secolului trecut. La drept vorbind, eranun om „complicat", în sat rar cine îl întelegea. Iata de ce monsieur Jean se simtea în apele sale numai atunci când la el se adunau oameni de stiinta.
PAGINI DUNARENE
Dupa prima întâlnire cu el, arheologii din Odesa au ramas uimiti de faptul ca în provincie la noi s-a pastrat o asemenea raritate. Casa lui a început sa gazduiasca toate expeditiile arheologice care lucrau sau erau în trecere pe la Dunare. El întotdeauna le turna tuturor vinul sau preferat, vin cu miere, pe care îl prepara singur.
Ion I. Mihailescu venea adeseori pe la locurile sapaturilor arheologice, unde îl interesau toate amanuntele. Nu era arheolog (pâna a se pensiona a predat limba franceza si scoala din sat), însa îsi avea parerea sa despre frontiera romana de la Satu Nou. Toate canalele paralele Dunarii, pâna la lacurile Cuvurlui si Cartal, explica el, împreuna cu Valul lui Traian, au fost construite de romani la începutul erei noastre pentru a fortifica frontiera de la Dunare.
Monseneur Jean a murit într-o zi cu Ceausescu, dupa ce niste banditi i-au pradat casa.

Briciul lui Badea Sidor
Badea Sidor este un liovan din Novaia Nekrasovka (Nerkrasovka Noua), satul de peste ghiol. E un adevarat rus vechi bun la suflet. Tine femeie de la noi si traieste aici demult. Dar vin, vin bea, se pare, înca din adânca copilarie. Ba bine, caci despre altceva este vorba.
Întâmplarea a avut loc prin toamna anului 1973. tatal meu lucra pe atunci sef la chiranaua (o cooperativa piscicola mica de la noi din sat) de pe malul Chiscovoii, iar badea Sidor era pescar. Se stie ca la gurile Dunarii lipovenii sunt cei mai iscusiti pescari, chiar din nastere.
Într-o dimineata, lipovanul a venit cu treburi la tata. Mama m-a trimis sa-i deschid poarta si sa-i spun ca tata întârzie putin, fiindca se barbiereste.
- Cu briciul electric? m-a întrebat Sidor cu glas de mare sef.
- Da, i-am raspuns.
Fara a sta pe ganduri, cu acelasi glas de sef si cu mult tâl, badea Sidor a început sa-mi explice cât de greu îi este lui sa se rada cu asa un brici: incalzeste tu apa, pregateste spuma de sapun. da-te cu ea pe
Asa brici electric ca badea Sidor...