FISA DE ISTORIE LITERARA GALATEANA

Catre un început de „Monografie al Ivestilor"

In decursul vremii, - mai ales prin migala spornica de totdeauna a invatatorilor si preotilor de la sate, sau ca urmare a „Achetelor oficiale, - s-a agonisit oarecare material bibliografic, - cu obârsia în folklor, totusi, aceste fise documentare de pret, dar neorânduite si insuficiente - constituie abia sporadice inceputuri.
Ing. Cezar Cristea


Noi date despre poetul liestean Cezar Cristea
Ca fiu de invatator la Liesti si nepot de preot, dupa cum spune însusi poetul Cezar Cristea într-un articol: m¬am nascut si crescut pe meleagurile din jurul Ivestilor, pastrând în adâncul sufletului povestile acestor plaiuri de ses si de stepa. (Un început de monografie a Ivestilor) Într-adevar, s-a nascut la 20 mai 1896, în al doilea an de la numirea tatalui sau ca învatator în Liesti si ca primul din cei cinci copii ai lui Grigore si Sofia Cristea. Al doilea copil a fost Ecaterina (05.05.1898-05.01.1898) care moare „de coriu" dupa patru luni de la nastere. Pe data de 2 decembrie 1902 Toma Filipescu din Ivesti, boteaza pe Gabriela (Act. Stare civila nr.193), al treilea copil al familiei Cristea si a doua surioara a scriitorului care moare dupa sase luni de la nastere. Dupa o luna de zile de la nasterea fetitei, mama poetului, Sofia, în vârsta de 30 de ani, a decedat )Registrul deces din 1903, act de deces nr.7). Copilul Cezar, viitorul poet avea 7 ani. Mai târziu, cuprins de nostalgia amintirilor, scrie „Zi cu zi mai mult ma frânge/ Dorul mare,/ Nimeni n-a mai pus pe frunte-mi/ Sarutare. Si nu mai am de tine stire/ Mama buna,/ Iar prin inima mea dorul/ Trist rasuna..." În cele din urma tatal sau se casatoreste cu Maranda si, în anul 1907, apare pe lume Vasile, al patrulea copil al învatatorului Grigore Cristea (Certificatul de botez nr.112). Din sursele pe care le-am avut la îndemâna, arhiva bisericii „Cuvioasa Parascheva" Liesti, nu am gasit pe al cincilea copil despre care pomeneste învatatorul Grigore Cristea în memoriul înaintat Ministrului Cultelor si Instructiunii Publice la 25 mai 1907 si nici actul de casatorie cu a doua sotie. Credem noi ca aceasta cununie cu a doua sotie si botezul celui de-al cincilea copil a avut loc la Ivesti întrucât tatal poetului era frate cu preotul Alexandru Cristea de la biserica SF. Gheorghe. Printre invitatii de seama la târnosirea noii biserici Sf. Gheorghe din Ivesti în anul 1943, este amintit si „Inginerul Inspector General Cezar Cristea „precum si Vasile Galateanu, Inspector general al Cooperativelor (autorul primei monografii a comunei Liesti si care doneaza Arhivelor Statului un manunchi de harti si documente vechi legate de aceasta comuna). Dealtfel, pentru poet era si o întâlnire de familie, preotul Alexandru Cristea (care a publicat câteva carti), era frate cu tatal sau, caruia în prefata tezei pentru licenta, 1901 cu titlul „Episcopia Romanului" îi dedica un rând („Fratelui meu Grigore — dragoste frateasca si iubire nestramutata", „Scumpei mele mame —Ana Gh. D. Cristea..."). Cei doi aveau, cel putin doua surori ca acelasi autor dedica un rând si cumnatilor fara numeasca. Se stie ca Grigore si Alexandru Cristea aveau sora pe mama lui Mircea Eliade. Mama lui Mircea Eliade mai avea o sora. Copilul Cezar a învatat clasele primare în scoala care era la nord de Sf. altar al actualei biserici „Cuvioasa Parascheva" din Liesti, zidita imediat dupa terminarea acesteia „cu materialele ce au ramas din prisosinta" de la aceasta biserica. Într-adevar, tatal sau a „facut dintr-un loc sterp si plin de buruieni o gradina scolara model, jumatate legume, zarzavaturi si jumatate de pomi de diferite specii" unde copiii satului, dupa cum spun batrânii astazi, se catarau si se jucau de- a v-ati ascunselea. in aceasta gradina (1 ha) cu pomi fructiferi, ale caror radacini le-am prins si eu, s-a jucat copilul Cezar, cel care va deveni mai târziu prietenul naturii. În acest câmp, dupa cum afirma tatal sau, dupa inundatiile din 1881-1882, când satul si biserica s-au mutat dintre râurile Bârladului vechi si Siret în deal, s-a zidit o scoala în care armata rusa în 1916 a cantonat caii si care n-a mai putut fi salvata. in aceasta scoala a învatat ultimele clase primare si poetul Stefan Petica (1877-1904). Din putinele date pe care le avem, credem ca tatal poetului...