ATITUDINI

MOLDOVENISM vs. ROMÂNISM ?

Problema identitatii etnice, lingvistice si national-statale a populatiei din Republica Moldova constituie astazi, mai mult ca oricând, subiectul unei ample dispute între reprezentantii puterii, lideri ai Partidului Comunist, pe de o parte, si opozitia democrata, alaturi de societatea civila, pe de alta parte.
Daca autoritatile de la Chisinau, dominate de comunisti, continua sa promoveze ideile istoriografiei si ideologiei sovietice, potrivit carora populatia de peste Prut constituie un alt popor, o alta natiune, numite moldovenesti, si vorbeste o alta limba, numita limba moldoveneasca, diferite de poporul român si de limba româna, majoritatea populatiei, în urma afirmarii deschise a constiintei nationale începînd cu 1989, a contactelor cu România si cu Europa, încearca din rasputeri sa-si „recapete" identitatea etnico-lingvistica „furata".
O scurta incursiune în analele istoriei atesta faptul ca politica oficiala sovietica a sustinut de la început ideea conform careia ar exista o limba româna si o alta, distincta, moldoveneasca, iar pentru a evidentia „diferentele" dintre ele, moldoveneasca era scrisa folosind un alfabet chirilic special (alfabetul moldovenesc) derivat din alfabetul rus - spre deosebire de cel român, scris în alfabet latin, si spre deosebire de cel greco-slavon vechi, folosit înainte de 1859 în Tarile Române.
Dupa Al doilea Razboi Mondial, desi România devenise si ea comunista, Uniunea Sovietica a continuat promovarea acestei identitati moldovenesti, pentru a justifica anexarea Basarabiei si a Bucovinei de Nord.
Surpriza a venit în septembrie 1989, când parlamentul Republicii Moldova a declarat limba moldoveneasca drept limba oficiala, pentru ca apoi sa declare existenta unei „identitati lingvistice Moldo¬Românesti", considerând ca atâta vreme cât doua popoare se pot întelege spontan si în întregime fara sa aiba nevoie de un traducator, ele vorbesc aceeasi limba.
Astfel, în 1991, româna a devenit limba oficiala a Republicii Moldova, iar drapelul tricolor românesc, cu o stema moldoveneasca, a fost adoptat ca steag national În plus, Desteapta-te, române!, imnul national al României, a devenit si imnul Republicii Moldova. La acel moment se astepta o unire cât mai rapida a celor doua tari, dat fiind ca Moldova si-a declarat independenta fata de Uniunea Sovietica.
Cu toate acestea, Constitutia Moldovei, adoptata în 1994, reia termenul de „limba moldoveneasca" în loc de „româna", deviza „Virtus romana rediviva" este înlocuita cu „Virtus Moldaviae rediviva" iar imnul devine Limba noastra. O controversa identitara traduce în interiorul tarii lupta influentelor „român-europeana", pe de-o parte, si „ruso-comunista" pe de alta.
Încercarea din 1996 a presedintelui Mircea Snegur de a schimba din nou denumirea limbii oficiale în „româna" a fost respinsa de Parlamentul Republicii Moldova si considerata a fi o „promovare a expansionismului românesc".
Poate de acelasi lucru ar putea fi acuzat si Partidul National Liberal de astazi (similar partidului cu acelasi nume din România), care nu numai ca sustine identitatea dintre etnonimele român-moldovean si faptul ca pe ambele maluri ale Prutului se vorbeste aceeasi limba, limba româna, dar si cauza uniunii dintre Românîa si Republica Moldova si a integrarii în UE. De mentionat ca în aceste demersuri se bucura de sustinerea declarata public în ianuarie 2006 a presedintelui României, Traian Basescu, care a afirmat ca „politica României ar trebui sa fie unificarea natiunii române în interiorul UE".
Efectele acestor declaratii la nivelul populatiei nu au întârziat sa apara: sondaje realizate în noiembrie acelasi an, 2006, atesta ca 48% din locuitorii Republicii Moldova doresc sa devina cetateni români, pentru ca mai apoi, la finele anului 2006, în lunile noiembrie si decembrie, sa existe o explozie de cereri de obtinere a cetateniei române, din partea cetatenilor Republicii Moldova, consulatul României nemaifacând fat.a la numaiul de cereri.
Merita semnalat faptul ca, în momentul în care Parlamentul, dominat de agro-comunisti, a adoptat deja celebrul articol 13 din Constitutia Republicii, Mircea Snegur, presedinte al Republicii Moldova, într-o ultima sfortare parca de a justifica într-o oarecare masura oscilatiile autoritatilor între cele doua etnonime, care s-ar traduce mai degraba prin „ratacirile identitare" ale poporului basarabean, a tinut sa sublinieze: „Este de inteles ca notiunea de limba moldoveneasca din articolul 13 al Constitutiei tine nu atît de un termen stiintific, ci de unul politic... Limba româna este numele corect al limbii noastre istorice, literare, de cultura si scrise."