PAGINI DE ISTORIE

TRECUTE AMBITII BOIERESTI

O stire lapidara a Visteriei Moldovei facea cunoscut faptul ca, în 1850, pe mosia Gugesti din tinutul Falciu, proprietatea Catincai Bals (nascuta Dimachi), sotia hatmanului Teodor/Tudorita Bals, au fost statornicite iarmaroace lunare si un târg saptamânal ("Buletin Foaie Oficiala". Iasi, XVIII, 1850, p.114). Lucrul în sine nu era deosebit în epoca. Multi boieri procedau asemeni pe motive practice: înlesneau negotul localprin valorificarea produselor agricole si manufacturiere proprii si ale satenilor.
Altceva ne-a atras atentia.
Catinca (n. Dimachi/Dimany), cea de a doua sotie a hatmanului Teodor Bals, era fiica lui Nicolae Dimache (1777-1836), boierul poet erotic elegiac, apreciat în cercurile culte iesene ale vremii. Istoricii literari ai acelor momente spirituale (Petre Hanes. Istoria literaturii românesti. Editia a Bucuresti, 1946; Eugen Simion. Dimineata poetilor. Cartea Româneasca, 1980 si altii) l-au trecut sub tacere. Totusi G. Calinescu l-a integrat între V. Pogor si I. Prale, caracterizându-i productia lirica ca fiind "de inspiratie veche, pe motivul zadarniciei (G. Calinescu. Istoria literaturii române. Compendiu, Editura pentru literatura, 1968, p.52). Ceea ce intereseaza îndeosebi este comedia lui Nicolae Dimache în versuri, Sfatul Familiei, întrucât actiunea acesteia se petrece pe meleaguri apropiate Gugestilor, în urbea Bârlad; este una dintre prirnele creatii de gen din literatura româna, ramasa în mss.
Un alt detaliu care ne-a atras atentia este cel referitor la hatmanul Teodor Bals (1790-1857).
În 1837, era pârcalab de Galati. Atunci 1-a îndemnat pe profesorul iesean Gh. Saulescu (1798-1864), cu studii la Seminarul Socola din Iasi dar si în Grecia ori la Viena, poet si autor didactic, sa cerceteze ruinurile cetatii Caput Bovis, la sud de Galati, numita si Ghertina, apoi Tiglina/ Trichina ("Foaie pentru minte, inima si literatura". Brasov, 1838, p. 81-88). Rodul acelor cercetari arheologice de teren si de arhive a fost înmanuncheat în paginile unei carti: Descrierea istorico-geografica a cetatii Caput Bovis (Gherghina), 1837. Mai târziu, cetatea a fost cercetata de Vasile Pârvan, în 1912, si, ulterior, de Gh. Stefan s.a., numita Barbosi, dovedindu-se a fi cetate geto-dacica.
Tot la Galati, pentru unele înlesniri acordate negustorilor, dar în special celor eleni, Regele Othon al Greciei i-a acordat "Ordinul Regal al Mântuitorului", în grad de comandor ("Albina româneasca". Iasi 1844, p.141). La fel va proeeda, pentru alte merite aduse Portii Otomane, însusi Sultanul, decorându-l cu "Ordinul Nisan", gradul întâi, clasa a doua ("buletin Foaie Oficiala". Iasi, 1850, p. 105).
În 1846, era logofat al Dreptatii. Istoricul Octav George Lecca subliniaza Alexandru Pamfil- Paul Paltânea faptul ca "genealogia dinastiei Balsa (din care facea parte si orgoliosul mare boier Teodor Bals, n. ed.), in linie neîntrerupta si aprobata în mod istoric, începând de la primul de «Baux» pâna la ultimul Balsid, se pastreaza în familia Octav-George Lecca. Familiile Boieresti române. Istorie si genealogie dupa izvoare istorice. Bucuresti, Muzeul Literaturii Române, f.a., p.87.
Asa se face ca, dupa expirarea domniilor de sapte ani, în Tarile Române, dupa voda Grigore Alexandru Ghica (1849-1856), hatmanul Teodor Bals este numit de Sublima Poarta, la 11 iulie 1856, cairnacam/locotenet domnesc al Principatului Moldova, tocmai când se vehicula national si european intensiv unirea celor doua voievodate - Moldova cu Muntenia. Dar el s-a dovedit un înveterat antiunionist, desfiintând institutiile moderne ale Principatului create de domnitorul Gr. Alex. Ghica: Seminarul si Gimnaziul de la Manastirea Neamt, facultatea de Drept din Iasi, Banca Nationala, Legea Presei. N-a avut parte sa-si multiplice intentiile, subaltern oficios al Austriei si Turciei, adversarele actului de Unire. Moare cinci luni mai târziu de la numiriea SA în functia de caimacam, la 17 februarie 1857, în locul lui venind, numit de aceeasi Sublima Poarta, Nicolae Vogoride (17 februarie 1857 octombrie 1858), un alt antiunionist (ginerele lui Gh. Asachi), îndepartat si el, dupa care caimacamia a fost tinuta de o tripleta de mari boieri, cu vederi nationale moderne (Vasile Sturdza, Anastasie Panu, I.A. Cantacuzino), care au pregatit Unirea, înfaptuita la 24 ianuarie 1859, la Bucuresti, sub Alexandru Ioan Cuza, când s-au desfiintat privilegiile si rangurile boieresti, s-a instituit responsabilitatea ministeriala, reglementându-se prin lege relatiile dintre proprietari si tarani.
Praf si pulbere s-a ales din desertaciunile marilor oligarhi, a celor de o seama cu Teodor Bals, Nicolae Vogoride etc. !
Vorba Eclesiastului: Vanitatea vanitatilor toate sunt vanitati.

Mircea Colosenco