CUMPENE

"Corectitudinea politica" — cea mai periculoasa
forma de totalitarism pe care a cunoscut-o omenirea
de Nicolae BACALBASA

Lupta pentru mentinerea puterii si controlului maselor a luat recent forma umanismului, "exploatarea nerusinata a problemelor sociale pentru mentinerea puterii" asa cum îl caracterizeaza exdisidentul sovietic si filosoful social Vladimir Bukovski.
Umanismul se bazeaza pe un prim manifest lansat în 1933 si un al doilea cu patruzeci de ani mai târziu, în 1973.
Ce urmaresc umanistii?
În primul rând lovirea de moarte a crestinismului.
Sunt negate notiuni precum Dumnezeu sau suflet (notiuni „iluzorii si daunatoare") sunt atacate biserica, familia si statul national.
Se practica apologia omului si a calitatilor sale cruciale: ratiunea, compasiunea, inteligenta (Moldoveanu D.).
Este încurajata constituirea comunitatii mondiale, învatamântul universal si orientarile sexuale de orice tip.
Este numai vârful aisbergului de ideologie totalitara cu brendul de „corectitudine politica".
Este necesara o noua ordine economica socializata si cooperativa sustin umanistii. Acestia recunosc ca vor sa construiasca o religie fara Dumnezeu, revelatie divina sau sfinte scripturi.
Biela si manivela rotii ce propulseaza spre zorile umanismului sunt multiculturalitatea si toleranta.
Toleranta este un lucru laudabil în sine dar orice bat are doua capete.
„Numai doza creeaza otrava" avertiza Paracelsus. „În epoca noastra nici o virtute nu e atât de laudata ca toleranta" ne atrage atentia lucidul si curaj osul Vladimir Volkoff.
Caci toleranta genereaza intoleranta.
M.M. O'Hair afirma dur ca religia este „excrementul mintal al omului primitiv". Este un duet peste ani cu dictatorul rotacist bisexual Vladimir Lenin „cu cât vom omorî mai multi preoti cu atât mai bine".
Umanismul secular este o noua „ideologie a fericirii" bagata cu anasâna pe gâtlejul popoarelor în numele Progresului, Stiintei, Pacii universale si a Fericirii viitoare.
O ideologie ce îsi impune „fericirea" pe o poteca
istoric batatorita: „militantii pentru corectitudine politica ar fi în stare sa te arda de viu pentru convingerile lor luminoase" ne avertizeaza (daca mai era nevoie) poetul Florin Iaru.
„Cultul corectitudinii politice se aseamana prin rigiditatea sa cu iacobinismul bolnav de virtute a lui Robespierre, Saint-Just si asociatii având acelasi efect asupra valorii dovezilor: trebuie sa îti demonstrezi nevinovatia si nu ca altii sa îti demonstreze vinovatia, fie ca este vorba despre o luare de cuvânt sau de hartuire sexuala. Moravurile Tribunalului revolutionar au patruns pe nesimtite în inima unora din cele mai bune State de drept ale omenirii" sustine Alain Minc.
Pentru a se respecta preceptele Corectitudinii politice în S.U.A. au fost luate masuri dure în învatamânt.
Diane Ravitch, profesor la Univeisitatea New York si consultant pe probleme educationale în Administratiile americane Bush— senior si Clinton, în cartea „Politia limbii" arata ca în S.U.A. peste 500 de cuvinte au fost eliminate din manualele scolare. Cinci sute! (Paul Ghitiu — Ziva 5.06.2003). În acelasi scop sunt interzise sau prelucrate imagini.
Între cuvintele interzise (nerecomandate) de fost administratie Bush este „fficalzirea globala".
În Franta în 2005 s-a interzis utilizarea în lexiconul administrativ a termenului „nelegitim". Franta este interesata în cresterea natalitatii (pentru a mentine piramida de vârsta a populatiei) or în 2006 aproape jumatate dintre noii nascuti erau copiii unor mame necasatorite.
În comunism aveam cenzura unor autori (nume interzise) si limbajul de lemn. Iata ca acuma apare în asa zisa democratie o indicatie clara între ce e bine si ce nu e bine si evidenta celor ce practica ultima ipostaza. „Si puneti gurii voastre lacat" a lui William Shakespeare nu este o descriere a Evului mediu târziu ci o sintagma extrem de actuala cu puternice conotatii emotionale.
Gândirea unica si corectitudinea politica sunt termeni ce desemneaza realitati diferite dar a caror dinamica tinde spre omogenizarea discursului pe de o parte, si a gândirii pe de alta parte (Ayache G.).
Despre omogenizare s-a mai vorbit în decursul istoriei. În Mein Kampf, Adolf Hitler vorbeste despre functia de integrare a educatiei: stergând semneledistinctive si topind tineretul într-o masa unifon-na se elimina tensiunile sociale. Este elogiul uniformei „latineri, îmbracamintea trebuie pusa în serviciul educatiei" (D'Almeida F.).
Corectitudinea politica este o operatie asupra limbajului, bazata pe artificii semantice, având o imensa putere de manipulare arealului prin fabricarea de sintagme frazeologice.
Este o revenire la realizarea prin manipulare lingvistica a omului unidimensional al lui Herbert Marcuse.
„Agentii de publicitate prelucreaza universul de comunicare în care se exprima comportamentul unidimensional. Limbajul urmareste identificarea si unificarea, urmareste promovarea sistematica a gândirii pozitive, a actiunii pozitive si ataca sistematic notiunile critice si transcendente.
Cuvântul si limbajul se impregneaza de elemente magice, autoritare si rituale.
Limbajul tinde sa exprime si sa favorizeze identificarea imediata între factor si fapt, între adevar si adevarul stabilit oficial, între esenta si existenta, între fapt si functiunea sa (Marcuse H.).
Este o masina de stereotipare a informatiei producând un fluid uniformizator ce voaleaza realitatea si inunda întreaga societate (Volcoff V.).
Corectitudinea politica, asa zisul umanism este o ideologie. Ce este o ideologie în fapt? Ne lamureste filosoful francez Jean Francois Revel „L' ideologie c' est ce qui pense a votre place".
Cum ne zice o formatie româneasca de hip-hop „Tara te vrea prost". Martin Luther King este mai exact: „Cu cât este mai mare minciuna cu atât mai repede este ea acceptata".
Despre corectitudinea politica ne lamureste H.R. Patapievici:
„Viitorul este sumbru. El apartine omului instinctual, egoist cu ferocitate, îndragostit de sine, lipsit de scrupule, ahtiat de putere, superstitios si las, servil si avid. Comunismul a facut doar începutul, a cântat uvertura. Adevaratul loc de nastere al ororilor ce vor veni este o combinatie între China colectivista si America ideologiilor extremiste care sunt cuprinse în agenda, vizibila sau ascunsa, a corectitudinii politice".
Suntem în anticamera promisiunilor orwelliene.
În profeticul roman „1984", George Orwell ne livreaza promisiunea viitorilor nostri stapâni: „Va vom goli de continut, dupa care va vom umple cu noi însine".