Porto-Franco - Capitala a negotului - Sterian Vicol. Revista Porto-Franco Nr. 134/2007
Porto-Franco

Porto-Franco - Capitala a negotului

Sterian Vicol

Rubrica: File din istoria galatiului  /  Nr. 134/2007

FILE DIN ISTORIA GALATIULUI

PORTO-FRANCO – Capitala a negotului


Urmare a bunelor relatii (politice) între Statele apusene si cele rasaritene, înca din secolul al 18-lea,
Galatiul s-a ridicat la rang de adevarata capitala a negotului. Bogatiile pamântului Moldovei aduse la
Galati, se împrastiau în lume pe corabiile (mai ales) straine. Însusi învatatul principe Dimitri Cantemir
sublinia în scrierile sale: „Galatii este târgul cel mai vestit al întregii Dacii”. Aici în oglinzile Dunarii soseau
numeroase corabii (pe Mare) din Schelele Levantului, din Egipt si din Nordul Africii încarcate cu marfuri
straine, luând calea înapoi pline cu bogatiile Moldovei.
De amintit ca la sfârsitul veacului al 18-lea, Ienachita Vacarescu (cunoscut de noi ca poetul Ienachita Vacarescu), a reînfiintat cu sprijinul lui Alex. Const. Moruzi – Voievodul, flota româneasca pe Dunare, Galatiul aflându-se la loc de cinste. Luciul Dunarii la Galati era brazdat de felurite vase cu nume exotice precum: seici, ceamuri, caice, galioane, bulozane, volice, tartanale. De notat ca la Galati se afla si un mare santier pentru corabiile ce se construiau cu lemn autohton. (Într-o mica paranteza sa amintim ca înca de pe vremea lui Stefan Cel Mare, pe Dunare se leganau pânzarele moldovenesti, folosite si pentru negot, dar si pentru arta militara). Dar trebuie subliniat ca pavilionul românesc a capatat cu adevarat o recunoastere internationala abia în timpul domniei lui Mihai Sturza, domn al Moldovei între 1834-1849. Era – cum îl portretizau contemporanii – cult si energic, cu multe pacate, dar si cu însusiri sufletesti superioare, înnobilat, mai ales, în tinerete, de frumoase idei umanitare. Galatiul îi datoreaza avântul prosperitatii sale economice si de comert înainte de Unirea Principatelor. Mihail Sturza a dat hrisovul domnesc din octombrie 1836 pentru „o eforie de înfrumusetare” precum si înfiintarea porto-franco-ului. Ca o noutate, în aprilie 1834 începu sa soseasca la Galati primul vapor austriac cu marfuri de la Viena. Peste câtiva ani a trimis si Rusia la Galati primul ei vapor de la Odesa, iar primul vapor românesc cu nume simbol „România” si-a început cursele tot pe vremea domnitorului Sturza. Având pe apa comunicatiile cu tarile cele mai îndepartate din apus si rasarit, Galatiul, se subîntelege, a dobândit renumele de oras comercial mondial.. .
Acest fapt a condus ca înca din oct.1864, la Galati sa se înfiinteze Camera de comert ca autoritate economica pentru întreg tinutul Covurlui.
La început, Camera de comert galateana numara 32 de membri, negustori si industriasi fruntasi, un presedinte, un vicepresedinte si un secretar. Acestia aveau datoria sa cerceteze toate problemele care intereseaza bunul mers al vietii economice din tinut si oras. Peste câtiva ani buni, mai exact în 1881, s-au înfiintat Bursele de Comert si Mijlocitorii de Schimb si de marfuri, toate acestea sub controlul Camerelor de Comert. (Va urma)

(St. Vicol)

Voteaza:
Total: 1.00 (2 voturi )

ALTE ARTICOLE DIN ACEST NUMAR