AMINTIRI LITERARE

Despre Constantin Ciopraga


Nu, nu i-am fost student si nici colaborator; era cu 4 ani mai mare decât mine si caile vietii ne-au pus fata în fata cu ocazia unui simpozion „Trei poeti, trei destine", organizat de Casa de cultura Tecuci, întâlnire de suflet care s-a desfasurat la Tecuci si Buciumeni, în 6-7 mai 1995, ocazie cu care am vizitat si monumentele istorice — Manastirile Buciumeni si Sihastru, aflate în împaratia Codrilor Cucuieti de alta data, în prezent padurea Buciumeni.
Publicasem câteva articole despre Natalia Negru¬Iosif, iar la Tecuci am prezentat materialul „Chemare de suflet"„ în care faceam apel la scriitorii din zona, care de o viata se ocupau cu studiul limbii si literaturii române, spre a frânge o farâma din timpul lor, în care sa alunge calomnia din acuzatiile care se adusesera frumoasei Lia alias Razesoaica de la Tecucel sau Zamfirita, floarea moldoveneasca, dupa cum i-a spus marele povestitor moldav Mihail Sadoveanu, având în vedere ca nu fusese condamnata de contemporani de marca, precum George Calinescu, G. Murgoci s.a.
A doua zi am plecat la Buciumeni, unde am vizitat obiectivele culturale din zona, dupa care am pornit spre padure. Deoarece eram bun cunoscator al zonei, am facut¬o pe ghidul, motiv pentru care am stat tot timpul în preajma musafirului de la Iasi. Cu noi se afla si conf.univ. Doru Scarlatescu, nelipsit de la atari simpozioane. Atât la Manastirea Buciumeni cât si la Sihastru, am prezentat câte un scurt istoric, acestea fiind lacase de cult pe care le cunosteam de 70 de ani, si pentru fiecare scrisesem câte o cuprinzatoare monografie. Cineva a avut grija si a facut si câteva fotografii.
Pe drumul de întoarcere am stat de vorba cu acad. C.tin Ciopraga, amândoi fiind veterani de razboi, care trecusera prin aceleasi dureri ale istoriei.
„Am auzit ca scrieti despre Natalia Negru, mi-a spus la un moment dat. Sa nu uitati, sa-mi cereti o scrisoare inedita, pe care am primit-o de la o doamna din Ploiesti."
Marturisesc ca afirmatia domniei sale m-a surprins.
Dupa o scurta ezitare, i-am raspuns ca nu ma gândisem nici o clipa la asa ceva.
În situatia mea de atunci, când editurile comuniste refuzasera sa-mi publice vreuna din carti, sub motive gen: „Nu publicam carti despre un presedinte al Partidului Conservator", nu ma consideram indicat sa atac o atât de importanta Lucrare, lasând sa faca acest lucru autori de specialitate. Scrisesem circa 15 articole despre tragicele întâmplari de la Tecucel, în care îmi spusesem punctul de vedere, fiecare având partea sa de vina, desigur neegala, cea mai mare revenindu-i la Dimitrie Anghel, care nu fusese în masura sa respecte prietenia ce îl lega de St.O. Iosif
Marturisesc, desigur, ca. am "- fost foarte încurcat, fapt care l-a determinat pe cunoscutul academician sa abordeze alta tema pentru discutie. Dupa ce ne-am despartit, m-am întrebat de ce facuse domnia sa asemenea afirmatie si mai ales în ce scop o facuse, deoarece nu avusese forma de întrebare. M-am framântat îndelung, sa dezleg nodul Gordian, întrebându-ma daca îi sugerase cineva o atare posibilitate, sau dânsul aruncase un fel de momeala, cu gândul de a determina sa pornesc la lucru. în final am pornit la lucra, fara sa ma mai întreb daca nu-mi asumasem o sarcina care depasea subredele mele puteri de publicist cu studii juridice. Mi-am amintit despre metodologia întocmirii lucrarilor, ca principalul principiu impune o cât mai impartiala interpretare a documentelor folosite. Adica sa urmaresti triumful adevarului si numai a adevarului.
Bineînteles ca i-am scris d.lui academician spre a¬i multumi pentru îndemnul dat si a-i solicita colaborarea. Raspunsul a venit pe data de 15 ianuarie 1996, foarte interesanta scrisoare fiind însotita de doua materiale, pe care le-am introdus la sfârsitul lucrarii. Când aceasta a aparut, în 2002, i-am trimis un exemplar. Dupa un timp am primit urmatoarea scrisoare:
Iasi, 20 decembrie 2004
Stimate domnule colonel,
Neculai Staicu-Buciumeni
Ati realizat o ancheta benefica vizând restituirea adevarului în legatura cu frumoasa si nefericita Natalia Negru. Excelenta documentare punere în pagina! Cartea se citeste ca un roman; e antrenanta si echilibrata. Ca Buciumean, ati cunoscut de aproape ambianta în care s-a format/initiat protagonista lucrarii dumneavoastra. Impresie fac, de asemenea, numeroasele marturii de arhiva, schimburile sale epistolare cu Steo, Mitif, cu Mihail Sadoveanu. Ati reconstituit obiectiv date de familie, anii Nataliei la Bucuresti, apoi la Tecuci; ati pus în miscare evenimente si personaje — în masura sa sugereze realist tablouri de epoca. Actul de reabilitare morala a Liei sta sub semnul bunei-credinte; se pune capat, o data pentru totdeauna, legendelor si fantasmagoriei...
Pe scurt, felicitari bine-meritate.
Multi ani, sanatate si frumoase înfaptuiri — dumneavoastra si familiei — va ureaza din suflet
Constantin Ciopraga.

Cu ocazia vizitei la manastirile din padurea Buciumeni, s-au facut si trei fotografii color, care au iesit foarte bine, asa ca le-am introdus în albumul familiei.
Neculai I. Staicu-Buciumeni