CENACLU

UN NUME NOU : Alexandru Mihai

POEME SOLARE
Un poet de douazeci de ani, remarcat în cenaclul galatean, „ Noduri si Semne" ca valoros, mai cu seama prin nota de optimism a textelor, prin puterea de a structura limbajul poetic si prin originalitatea stilului apreciat ca „filozofist antecontemporan"asa cum se poate vedea din cele cateva impresii de mai jos ale colegilor de cenaclu:
• „Avem de-a face cu o poezie a optimismului; a trairii tinere. Uneori, pluseaza-si, nu-i sta bine; stie sa construiasca si sa-si aleaga cuvintele pentru a-i iesi structura gândita:Nu se conformeaza modei, - ceea ce dovedeste personalitate. Limbajul lui Nichita Stanescu este implementat, dar la un mod personal. Sta bine cu inefabilul." (Dimitrie Lupu)
• „Poezie cu tenta meditativa; are o discrepanta între dorinta de filosofare si puterea de transfigurare. Sa evite cuvintele pretioase si zonele prea explicative."(Anca Gaiu)
• ,Poezie cu suisuri si coborâsuri lirice, cu unele redundante poetice. Unele cuvinte nuîsi aulocul în text, detensioneza textul de încarcatura lirica. Poemele sunt solare, îndreptate spre cer." (Stela Iorga)
• „Stil filosofist. Are ceva anteconternporan care îi slujeste textele. Mai are de lucrat." (Monica Harhas)
N.R. Dupa lecturarea grupajului de versuri ale junelui Alexandru Mihai, ochiul a scris pe retina cititorului: Este! Este Poet si-l salutam ca atare în paginile revistei PORTO-FRANCO divulgandu-l astfel poetilor de pretutindeni si celorlalti cititori ai revistei noastre.

De dorul verde-al ierbii
Ating cu fruntea ridicata spre cântec,
pamântul,
si parca aud cum creste în vatra
pâinea bunicilor care miroase a dragoste dospita,
a tâta de coca
în lapte muls din dorul verde-al ierbii.


Gestul poetului dac

Cu pieptul desfacut de vânt,
sub sarutul Tau,
îmi îngenunchez fruntea,
ridicâ ndu-mape umerii Tai, înalti si adânci

Chiot

Iuhuhuuu pe macii rosii,
nins alerg spre tine
si muscând usor
din noapte vântul,
îi dau aerului fluturi.