MARTURII LA BALCIC

Nicolae Dabija:
„Am onoarea sa fiu scriitor român..."

si neonoarea care se datoreaza unei erori a istoriei: sa reprezint aici strainatatea. Sînt redactor sef al publicatiei "Literatura si arta", saptamînal al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, si, întrucît particip pentru prima data la acest Forum, as vrea sa va spun cîteva cuvinte si despre publicatia noastra. A fost fondata la 3 octombrie 1954, iar în 1989 a avut un tiraj de 260 de mii de exemplare, fiind publicatia cu cel mai mare tiraj din Europa.
Acest lucru s-a datorat în primul rînd unei mai mari implicari a scriitorilor din Basarabia în renasterea noastra nationala. La 3 mai 1988, caz unic în tot spatiul comunist, publicatia a publicat un vot de blam acordat de scriitori partidului comunist al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti, si a avut curajul sa publice scrisori incomode ca acelea ale lui Soljenitîn, Druta(cel de atunci), Kundera Dinescu, Cassian Maria Spiridon si altii, care au facut ca revista noastra sa fie foarte solicitata. Am trecut la editarea revistei în grafie latina la 15 iunie 1989 - pîna atunci revista aparea în grafie chirilica - cu trei luni înainte de a se adopta oficial trecerea la alfabetul latin.
Am cîstigat atunci cititorul prin curaj. În epoca "glasnost", noi, scriitorii din Republica Moldova, am descoperit ca una dintre cele mai mari libertati cîstigate este libertatea de a nu te teme. Am scris despre deportarile staliniste, despre foametea organizata de dupa razboi, despre falsurile din istoria noastra, despre faptul ca suntem, români, despre necesitatea decretarii limbii române ca limba de stat în Republica Moldova, despre coruptia celor de la putere.
În acea perioada circula în republica un banc : vorbesc doi prieteni la telefon : "Ai citit "Literatura si arta" de azi? Nu, dar ce scrie? Asta nu-i discutie de purtat la telefon!''
Deci libertatea noastra a pornit într-un fel de la libertatea cuvîntului pe care nu ne-a daruit-o nimeni si de la ea au venit si celelalte libertati. Norocul nostru a fost ca în acea perioada acerba de lupta cu partidul, am avut sustinerea colegilor scriitori de la Moscova. Aceasta solidaritate ne îmbarbata. Faptul ca eram trecuti în aproape toate rapoartele Uniunii Scriitorilor Sovietici, de la rapoarte, plenare si asa mai departe, ca una dintre celemai bune publicatii din fosta Uniune Sovietica, irita fosta conducere comunista a republicii, si este cunoscut faptul ca, dupa un congres al scriitorilor din 1990, primului secretar de la Chisinau i-a telefonat Nicolae Bondarciuc, secretarul pentru ideologie, care i-a reprosat : "De unde stiti ca "Literatura si arta" este o publicatie buna? Dumneavoastra o cititi? "Nu, i-a raspuns edilul, de ce sa o citesc? Eu vad ce tiraj are."
Lupta noastra a continuat pîna la prabusirea comunismului. Am fost si noi afectati de aceasta cenzura economica, si în continuare, noi scriitorii, care nu avem alta proprietate decît cuvintele, suntem nevoiti sa stam pe baricade, iar saptamînalul nostru este cautat în continuare pentru publicistica scriitoriceasca în primul rînd, dar si pentru articolele de curaj si atitudine.
La Festivalul ziaristilor din Europa, care a avut loc în 1999, la Lvov, "Literatura si arta" a obtinut marele premiu, fiind desemnata cîstigatoare la capitolul publicatii literare. Aveam la acea data un tiraj de 54 de mii de exemplare, considerat mare pentru o publicatie literara.