COMENTARII

HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU
ÎN FATA OGLINZII CRITICE

La 50 de ani de la moartea Hortensiei Papadat-Bengescu, în 2005, Sec,tia de Studii românesti de la Institutul National de Limbi si Civilizatii Orientale (INALCO) din Paris, în colaborare cu Centrul de Studii pentru Europa mediana (CEEM), a organizat Colocviul intitulat „Hortensia Papadat-Bengescu: vocatia si stilurile modernitatii", desfasurat la INALCO. Lucrarile prezentate de catre cercetatori de la universitatile din Cluj-Napoca, Bucuresti, Paris, Lyon, Calabria au fost publicate în volumul bilingv Hortensia Papadat-Bengescu. Vocatia si stilurile modernitatii — Vocation et styles de la modernit (Pitesti, Ed. „Paralela 45", 2007), coordonat de Andreia Roman. Întrucât numele autorilor se vor întâlni des de-a lungul rândurilor de fata în contexte diferite, amintesc înca de la început, pentru a evita repetitiile inutile, titlul comunicarilor pe care acestia le-au sustinut: Calin Teutisan, Subiectul la feminin. Reflexele oglinzii narative —Le sujet au &minin. Les reflets du miroir narratif• Paul Cernat, Femeia în fata oglinzii: virtualitatile Hortensiei Papadat-Bengescu. Metafeminitatea — La femme devant le miroir: les virtualit6 littftaires de Hortensia Papadat-Bengescu. La m&afërninit; Ion Bogdan Lefter, Jocul de masti, etapa finala: ciclul Hallipilor — Jeu de masques, aape finale: le cycle de la famille Hallipa; Andreia Roman, Patologie individuala¬patologie sociala în opera Hortensiei Papadat-Bengescu — Pathologie individuelle — pathologie sociale dans l'oeuvre de Hortensia Papadat-Bengescu; Florica Ciodaru-Courriol, Hortensia Papadat-Bengescu sau despre intermediaritate ca modernitate — Hortensia Papadat-Bengescu ou de la mitoyennete comme acquis de modernit; Mircea Anghelescu, Hortensia Papadat¬Bengescu si Colette: o paralela posibila — Hortensia Papadat-Bengescu et Colette: une lecture parallele; Philtppe Loubiere, Scrisorile de dragoste ale Hortensiei Papadat-Bengescu catre Don Juan —Les lettres d' amour d'Hortensia Papadat-Bengescu a Don Juan; Gisele Vanhese, in apele profunde ale miturilor, arhetipurilor si simbolurilor — Dans les eaux profondes des mvthes, archetype et symboles; Jean-Louis Courriol. Un studiu al paradoxurilor si al formelor feminismului. ale feminitatii, ale feminitudinii la Hortensia Papadat-Bengescu si la marii romancieri români din epoca interbelica — Etude des paradoxes et formes du feminisme, de la feminite, de la feminitude chez Hortensia Papadat-Bengescu et les grandes romanciers roumains de l' entre deux guerres; Ion Pop, Interviurile Hortensiei Papadat-Bengescu — Les interviews d' Hortensia Papadat-Bengescu; Sanda Cordos, Modernitatea Hortensiei Papadat-Bengescu în anii '50. Un tacut semn de întrebare — La modemite de Hortensia Papadat-Bengescu dans les ann&s '50 ou Un silencieux point d'interrogation.
Dupa citirea comunicarilor pe marginea acestei teme a colocviului, am degajat câteva axe polarizante în jurul c arora au gravitat referirirle la viata si opera Hortensiei Papadat-Bengescu: autobiografie/fictiune, subiectiv/obiectiv, masca/ oglinda, modernism/proustianism, feminitate/ feminism, patologie individuala / patologie sociala.
Jean-Louis Courriol studiaza felul în care personalitatea Hortensiei Papadat-Bengescu s-a autodefinit si s-a manifestat în raport cu avatarurile sociale si biografice, iar Ion Pop considera Interviurile cu caracter confesiv ale autoarei referitoare la relatiile familiale si scriitoricesti ca fiind elocvente pentru întelegerea resorturilor creatiei. Ambele medii, dar mai ales familia ei „martial ", i-au impus limite disciplinante, care s-au rasfrânt în opera sub forma unor frustrante instante ordonatoare.
Nu este vazuta de Calin Teutisan o linie clar despartitoare între textele catalogate afi preponderent autobiografice de cele precumpanitor fictionale. in discursul epic bengescian sunt topite elemente de autobiografism si fictionale individualizate prin ipostazierea marcilor narative. Cunoscuta asertiune a lui E. Lovinescu despre trecerea de la subiectiv la obiectiv în proza si abordarea strict diacronica a operei, care a dus la o redusa schema generativista, au impus prejudecata ca scrierile începutului arfi doar exercitii stilistice pentru ampla desfasurare epica din romane...

de VASILE SPIRIDON