Porto-Franco

Virgil Nistru Ţigănuş: „Crug vesperal" * Editura Muzeului de Istorie Galati, 2019

Dan Plaesu

Rubrica: Consemnari  /  Nr. 279/2019

Noua carte a lui Virgil Nistru Ţigănuş, „Crug vesperal - interferente spirituale , este alcătuită din eseuri. Eseuri pe teme spirituale. Scriitorul ne-a obişnuit cu această latură a creaţiei sale, fie că este vorba de lirică sau de proze. Cele patru grupaje („La capătul dorului; Grafii ale spiritului românesc, Întinerind prin biblioteci şi „Să trecem această noapte') conţin 24 de titluri. Într-un „Cuvânt” în care îşi motivează demersul care a stat la temelia scrierii, autorul notează între altele: „De la Părintele Bartolomeu Anania am învăţat ce este „întoarcerea la livezile spiritului; rămânând cu desăvârsire liber să spun ca şi acel „om pentru eternitate": sunt liniştit pentru că Dumnezeu stie ce face cu mine!"Am rămas numai cu o lespede albă în mână sau cu un fel de zăpadă vesperală căzută pe nişte foi apărate de un tot mai îndepărtat Crug ceresc." Virgil Nistru Ţigănuş este un cărturar, iar studiul închinat Credinţei şi celor care au cultivato şi sprijinit-o constituie o constantă a preocupărilor sale. Acest studiu implică o asiduă cercetare, evocarea unor nume şi opere importante/ notabile din lumea spiritului si literelor românesti. Cei care vor avea răbdarea să citească în liniste cartea vor afla lucruri mai puţin ştiute despre etape şi evenimente tragice din istoria credinţei naţionale, precum se află în eseul „În icoana Rugului Aprins", din primul grupaj al volumului. Lucrarea „Simbolism cosmologic în opera lui Hasdeu", din al doilea grupaj, dar, mai ales, cea care-i urmează, ,,..Iar timpul creşte-n urma mea..." (Glose la genealogia eminesciană) pun în lumină fapte literare şi „amănunte" din viaţa unor titani ai literelor româneşti. Versiunile despre originea familiei lui Eminescu, puse în circulaţie de Iacob Negruzzi, Slavici, Călinescu, dr. Elie Miron Cristea, Gala Galaction şi de mulţi alţi profesori, scriitori şi cercetători dau o consistenţă deosebită acestui eseu, care se citeşte (scuze pentru comparaţie) ca un policier.
Grupajul „Întinerind prin biblioteci" aduce în atenţie o seamă de nume şi de lucrări aşezate cu prisosinţă în tema cărţii („Icoane străvechi, aurite cu lacrimi; „Inefabila povară” sau„Cununile de spini şi de rouă ale unui spirit de veghe'). În acest context găsim şi o referire la cărţile lui Constantin Tănase, autor gălăţean interesant. În „Dosare de existents).” autorul cărţii subliniază o grijă distinctă dovedită de cel recenzat: „Cu o întinsă experienţă, probată aproape în fiece povestire, Constantin Tănase ilustrează frământările sufletesti ale unor inocenti coborâti în iadul social, detectează ticăloşia, perversitatea, cameleonismul. Nu scrie un manual de morală practică, ci precizează prin „cazurile" selectate (şi care, reunite, ar fi putut constitui materia unui roman) culoarea şi temperatura „magmei" care amenintă să se reverse."Am insistat asupra acestui eseu, deoarece astfel Virgil Nistru Ţigănuş pune în evidenţă puterea sa de a coborî înaltele idei despre Credinţă şi imperativele ei morale în imediata actualitate, de a le argumenta prin viaţa însăşi a unor oameni obişnuiţi.
Nu putem încheia această prezentare fără o necesară punere în lumină a vieţii şi operei autorului cărţii. Virgil Nistru Ţigănuş (născut în 1941, la Adamclisi) a studiat la liceul/ acum, colegiul naţional „Vasile Alecsandri" din Galati, apoi la Universitatea din Cluj-Napoca, al cărei doctor în Litere a devenit peste ani. La Galaţi a fost zece ani jurnalist la ziarul local „Viaţa nouă". Apoi destinul (crud la început) i-a hărăzit o frumoasă carieră de profesor, după 1990 activând la Universitatea „Dunărea de Jos" până la demnitatea de profesor universitar titular la Facultatea de Litere, Teologie, Jurnalism; Facultatea transfrontalieră. A făcut parte din seria de universitari care au înfiinţat şi au susţinut cursuri de Filologie în Filiala din R. Moldova a Universităţii gălăţene (între 1999-2014). A pre-zentat comunicări ştiinţifice în aproape 20 de localităţi şi locuri din ţară. Are Medalia de aur - „Premiul Juriului (Dino Buzatti) la Concursul de pu-blicistică literară (Milano), importantă distincţie pri-mită încă din anii când lucra ca jurnalist la „Viaţa nouă". Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Galaţi - Sud-Est, filială care i-a oferit, în anul 2015, şi un premiu pentru poezie. Lucrarea de faţă este cea de-a 25-a carte a sa, circa jumătate dintre ele fiind de lirică.

 

Voteaza:
Total: 0 (0 voturi )

ALTE ARTICOLE DIN ACEST NUMAR