Porto-Franco

Leonida LARI -70

Leonida Lari

Rubrica: Remember  /  Nr. 279/2019

Poeta LEONIDA LARI ar fi împlinit zilele acestea 70 de ani. Născută în Basarabia la 25 oct. 1949, numele la naştere fiind Liuba Tuchilatu, Leonida Lari (părinţii învăţători) este autoarea a peste 30 de volume de versuri, proză, confesiuni, eseuri, traduceri, apărute în Republica Moldova, România şi Rusia.
Leonida Lari s-a aflat printre fruntaşii mişcării de emancipare naţională din Basarabia în anii 1988 - 1991...
A fost, de asemenea, deputat în Parlamentul României în trei legislaturi. Ca scriitoare, Leonida Lari a semnat, printre altele, volumele Piaţa Diolei, Mitul trandafirului, Insula de repaos, Dulcele foc, Lira şi păianjenul, Epifanii, Lunaria, Infinitul de aur. A fost încununată, de-a lungul anilor cu numeroase premiiîntre care Premiul „Eminescu" al Academiei Ro- mâne, ale unor instituţii şi reviste culturale din România şi Basarabia.
lată, ce scria despre poetă, regretatul Cezar Ivănescu:
„Leonida Lar şi întruchipează şi comunică prin versurile sale, o rară şi desăvârşită armonie cu sine şi cu vocaţia sa, cu fabulosul ţinut moldav care a zămislit-o şi cu Fiinţa Absolută care o luminează"
...Făcând parte din generaţia '70, alături de alţi colegi, m-am bucurat şi eu de prietenia Leonidei cu care eram, cum îi plăcea ei să ne alinte, printre fraţii ei de cruce. (Sterian Vicol)

CREANGA NOPŢII
Auzi din creanga nopţii cum picură cu lună,
Iubitul meu, mă rupe din piatră și mă du
Sub cer, într‐o câmpie, unde‐am fi eu și tu,
Nestânjeniţi de graba care‐o să mă răpună,
Auzi din creanga nopţii cum picură cu lună?

Și năucit de ierburi, îngenuncheat în ploi,
Înnebunește‐mi părul și uită că‐i o clipă
Alunecarea asta, că‐i zbatere de‐aripă,
Că‐i focul care‐și varsă cenușa peste noi.

Iar din copaci și ierburi va mirosi a ceară,
Și apa, și ţărâna vor răsufla sfinţit
Și degetele noastre vor pâlpâi‐mpletit,
Ca niște flăcări care se‐nalţă și coboară.

Supremă încercare‐i sau joc miraculos
Să simţi c‐atârnă trupul pe‐un fir de vis în jos?
Nestânjeniţi de graba care‐o să mă răpună,
Auzi din creanga nopţii cum picură cu lună?
Leonida Lari

IARBA FIARELOR
Dedicație târzie, Leonidei Lari ‑

Brusc, mi‐am amintit de tine, când
Eram în toamnă, la anii care‐i ai,
Iubeam și fete, încălecam și cai,
Plutind pe râpi și dealuri, peste rând ‐

Eram cum ești, bătând cărări de rai
Cu pasul meu mereu cam sângerând,
Că inima‐mi era ca‐ntr‐un intrând
Fiindcă și erai, și nu erai...

Coboram valea la fetele cântând,
Prin iarba caldă ca un bot de vulpe
În timp ce macii le‐nfloreau pe pulpe,
La izvoru‐n care ne scăldam pe rând...

Eram un pui de taur, vrăjit de luna mai,
Tu un cântec împletind cărări de rai!...
Sterian Vicol

Voteaza:
Total: 0 (0 voturi )

ALTE ARTICOLE DIN ACEST NUMAR