Porto-Franco

Timpul şi eternitatea in poezia eminesciană

Constantin Oancă

Rubrica: Eseu  /  Nr. 279/2019

La Mihai Eminescu natura timpului, pentru care s-a făcut şi încă se mai face mult zgomot, îşi. trădează inconsistenta. Iată-l pe poet visând cu ochii deschişi, când anii lui se par ca clipe, iar clipe dulci se par ca veacuri („O, rămâi..."). Aici visarea, dragostea, cugetarea comprimă ori dilată timpul, fenomen pe care îl întâlnim şi. în „La Steaua... Si chiar dacă acesta se dilată până la nemărginire el tot inconsistent rămâne, deoarece poetul poate trece, dincolo de aparenta nemărginirii lui, în eternitate: „Lumea toată-i trecătoare,/ Oamenii se trec şi. mor/ .../Numai poetul,/ Ca păsări ce zboară/ Deasupra valurilor,/ Trece peste nemărginirea timpului" - „Numai Poetul”. (Aici e deductibil faptul că omul este (sau ar trebui să fie) şi poet (pentru a nu muri), de vreme ce lumea e zidită pe metaforă, viata noastră însăşi fiind cartea universală de poezie). Ba, mai mult, cât de greu poate fi timpul, dacă el este sortit mortii?: „Timpul mort şi-ntinde trupul şi devine veşnicie" (Scrisoarea I). Acestea sunt, la marele poet, semne suficiente că noi suntem fiinte nemuritoare, afirmatie întâlnită, de altfel, şi în poezia „Revedere".
Punând faţă în faţă cele două principii - timpul şi eternitatea - putem spune că Eminescu s-a născut plecând. E aceasta o viziune profetică ce caracterizează opera sa, o vedere a lui din cer potrivit căreia naşterea şi moartea sunt adunate într-un punct, timpul rămânând o clipă de eternitate. " Ideile acestea sunt cosmice, sunt biblice, demonstrând că doctrina creştină este ţesută în trama cuvântului său.
De asemenea Eminescu este în contradicţie cu lumea comună, cea ostracizată de Dumnezeu: „Iar în lumea cea comună a visa e un pericul" (Scrisoarea I); din perspective acesteia „Virtutea? e-o nerozie; geniul? o nefericire" (Scrisoarea III), ca să nu mai vorbim de „Mai am un singur dor" şi mai ales de „Luceafărul".
Potrivit celor spuse aici concluzia e că noi trăim nu în timp, ci în eternitate, despre care ştim că începe de pe pământ, şi asta pentru a demonta afirmaţia hazardantă, care s-a tot vehiculat, cum că marele nostru poet a fost ateu.

Voteaza:
Total: 0 (0 voturi )

ALTE ARTICOLE DIN ACEST NUMAR