Porto-Franco

GRIGORE COTRUŢĂ (Chișinău)

Grigore Cotruţă

Rubrica: Lyra  /  Nr. 276/2019

Grigore Cotruţă comunică cu noi cititorii cu deplină sinceritate, cu o deschidere sufletească largă, cu un ușor aer patetic și cu respectul tradiţiei, din care‑și face un program poetic original.
(Acad. Mihai CIMPOI)


EVA
Prin izgonire
Nu s‐a săvârșit dreptate.
Mă iartă, Doamne,
De rostesc neadevăr,
Dar peste clipele în care
Lumina‐i mă‐nfășoară,
Pogoară tainic
Blagoslovirile din cer
Și‐n lipsa ei,
Mă simt o jumătate,
Nu doar fără coasta‐mi,
De mâna Ta cândva uitată,
În misterioasa flăcăruie
A lumânării ei /

PATRIE
Sub stindardele tale
în tihnă se coace
bobul de grâu,
porumbeii alintă
boarea de vânt,
triluri de păsări
liniștea urcă
în creștetul mamei,
gânguire de prunc... Tămăduitor balsam,
sub stindardele tale
pacea se naște, fluviu curgând
spre‐ale lumii buze uscate.
Sub stindardele tale,
PATRIE,
pacea se naște mereu
ca în inima noastră /

ATÂTA LUMINĂ
Atâta lumină, mamă,
Privirea‐ţi ne lasă cu dor...
Codrii se‐mbracă‐n aramă
Și păsări se‐ndeamnă la zbor...

Atâta căldară, mamă,
În dulcele‐ţi grai tremurat...
Crinii fatal ăși destramă
Parfumul și albul curat...

Atâta tăcere, mamă,
În noaptea urcândă pe cer...
Steaua‐și ascunde‐a sa lamă
Și gându‐mi se‐afundă‐n mister...

DOR
Lui Grigore Vieru
Cărunt‐cărunt al mamei dor,
Ca spicu‐n gura coasei.
Cărunt‐cărunt, de‐atâta zbor
În drum spre‐ale noastre case.

Voteaza:
Total: 0 (0 voturi )

ALTE ARTICOLE DIN ACEST NUMAR