Porto-Franco

De cinci ani fără Gina Hagiu-Popa

Corneliu Stoica

Rubrica: Pro domo  /  Nr. 273/2019

In memoriam
De cinci ani fără Gina Hagiu-Popa

Anul acesta se împlinesc cinci ani de când, la 29 iulie 2014, a părăsit această lume distinsa doamnă a picturii şi graficii româneşti Eugenia (Gina) Hagiu-Popa, personalitate de notorietate naţională şi internaţională, sora mai mare a regretatului poet Grigore Hagiu, ambii porniţi pe drumul artei şi literaturii de pe meleagurile binecuvântate ale Covurluiului, născuţi fiind în oraşul Tg. Bujor. Avea la data decesului venerabila vârstă de 90 de ani, iar cu patru ani în urmă, în 2010, îşi deschisese la Galeria Căminul Artei din Bucureşti o mare retrospectivă, cuprinzând peste 200 de lucrări, manifestare care a reliefat înaltului potenţial creativ al artistei şi contribuţia ei la îmbogăţirea zestrei plasticii noastre. Cu acel prilej a fost editat la Tipografia „Everest" şi un substanţial catalog-album în posesia căruia am intrat şi eu grape unui apropiat al autoarei, poetul Sterian Vicol.
Absolventă a Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti (1948) şi a Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică, Gina Hagiu a lucrat până în 1958 ca actriţă la Teatrul Naţional şi Teatrul Tineretului din Bucureşti, a debutat în pictură la Anuala de stat din 1958, cu compoziţia „La moartea poetului Nicolae Labiş", iar între 1960-1962 a trait şi a lucrat în China, împreună cu soţul său, pictorul Eugen Popa, la Institutul de Artă din Hangzhou. În 1963, timp de şase luni, a lucrat la Paris, în atelierul pictoriţei Magdalena Rădulescu. A obţinut o bursă din partea Muzeului de Artă Modernă „Stedelijk" din Amsterdam şi la recomandarea acestuia a lucrat în stagii de câte trei luni, în anii 1975, 1977, 1979, 1990, în Olanda şi S.U.A. Şi-a organizat mai multe expoziţii personale la Hangzhou şi Pekin (China, 1962), Bucureşti (1962, 1973, 2010), Cluj (1963), Tg. Mureş (1963), Paris (Franţa, 1966), Padova, Abano-Terme (Italia, 1970), Olanda (1974, 1975, 1977, 1979, 1980, 1982, 1984, 1985, 1987, 1990, 1991), Miinchen (Germania, 1992), Denver (SUA, 1990) etc. Este autoarea unor importante lucrări de artă murală aflate la Bacău, Turnu-Severin, Tg. Jiu, Buzău şi Giurgiu. A realizat şi ilustraţie de carte, iar lucrări ale sale se află în muzee şi colecţii particulare din România, Franţa, Italia, S.U.A, Belgia, Germania, Olanda etc.
Opera artistei cuprinde în repertoriul ei peisaje, naturi statice, portrete, nuduri, compoziţii cu mai multe personaje. Ca tehnici, a cultivat pictura în ulei şi acrilice pe suport de pânză, carton, placaj, sticlă, desenul în cerneală chinezească, tuş, cărbune, creioane colorate, tehnici mixte etc. Începuturile în pictură stau sub semnul unei neţărmurite iubiri pentru meleagurile natale de la Tg. Bujor, pentru casa părintească de pe dealul Chităroaia, pentru obiectele de utilitate gospodărească, pentru persoanele care i-au fost apropiate în anii frumoşi ai copilăriei şi adolescenţei. Moara din Umbrăreşti, şoseaua care duce spre Vârlezi şi Galati, lunca populată de sălcii, dealurile Bujorului, bucătăria şi magazia casei părinteşti, scene ce ţin de universul domestic sunt evocate cu căldură şi vibraţie poetică, în acorduri cromatice care strecoară în suflet nostalgie ("Moara de la Umbrăreşti , „Furtună pe şes - Tg. Bujor", „Sălciile "Şesul cu sălcii", „Lunca Bujorului", „Dealul Chităroaia , „Mamaia , „Eva, fetiţa cu părul roşu , „Oaele negre - Chităroaia", „Coşul de papură", „Gutuile", "Farfuria cu peşte , „Bucătăria de la Chităroaia"). Aceste imagini, care apar în tablouri pictate între 1940 - 1957, vor fi amplificate cu altele din desene realizate îndeosebi în 1963 („Tg. Bujor - Panorama”, „Tg. Bujor - Biserica", „Casa de Cultură „Mihai Eminescu" Tg. Bujor", „Pe dealul de la Chităroaia", „Scaieţi pe deal la Bujor", „Păpuşoi", „Floarea soarelui", „Dealurile Bujorului I, II, III, IV" etc.). Sunt desene în tuş, executate cu dezinvoltură şi precizie, linia este energică şi are fluiditate, viguroasă sau suplă, ele-mentele ce alcătuiesc ansamblurile sunt configurate sintetic, reduse la ceea ce este esenţial.
Cei doi ani petrecuţi în sud-estul Chinei la Hangzhou i-au permis Ginei Gagiu să descopere o lume necunoscută şi miraculoasă, depozitară a unei culturi străvechi, pe care a căutat să o cunoască şi să o înţeleagă în profunzimea ei. Fină observatoare a realităţilor din jur, pictoriţa a reţinut peisaje şi oameni surprinşi în activităţile lor zilnice, chipuri de copii şi adulţi, case construite pe canale, străzi înguste, ambarcaţiuni caracteristice, poduri, temple, pagode, Marele Zid, feţele lui Budha, monumente, locuri care poartă amprenta specificului ţării respective. Lucrările conţinând impresii din călătoriile făcute de ar-tistă prin Iară sau prin Italia, Olanda, Franţa, Rusia, Germania, Bulgaria etc., ca şi cele din ciclurile „Păsări şi flori", „Capra", „Deal" sunt de notorietate în creaţia Ginei Hagiu. Dacă în ciclul „Păsări şi flori" (1970 - 1976) decorativismul abstract este preponderent, iar în „Capra" (1976 - 1980) artista explorează în tehnici diferite (pictură pe sticlă, acrilice, tuşuri, creion) motivul unui obicei atât de cunoscut în tradiţia populară românească, în „Deal" (început de prin 1980 şi continuat şi astăzi), ea dă viaţă, Intr-o manieră foarte personală, ce aminteşte de scoarţele şi lăicerele ţărăneşti, unei teme care a preocupat pe multi artişti, cea a dealului, formă de relief caracteristică pentru meleagurile copilăriei sale. „Dealurile" Ginei Hagiu sunt adevărate poeme cromatice, în care liniile ondulate şi curbe sugerează desfăşurări spa-
ţiale domoale, specifice reliefului moldovenesc. Ma-teria picturală este aşezată în tuşe expresive şi dense, în ritmuri ce conferă suprafeţei pictate sonorităţi muzicale.
Pictoriţă şi graficiană de o sensibilitate aparte, modernă ca viziune şi expresie plastică, din stirpea celor hărăziţi să rămână, Eugenia (Gina) Hagiu-Popa, artistă cu un discurs inconfundabil, rămâne o creatoare care în existenţa sa terestră s-a dăruit cu sinceritate, pasiune şi responsabilitate artei şi pe care noi nu avem dreptul să o uităm!

Voteaza:
Total: 0 (0 voturi )

ALTE ARTICOLE DIN ACEST NUMAR