Atitudini civice : BOLNAVII DE PUTERE

Marele scriitor brãilean, naţional, european, regretatul Fãnuș Neagu scria în “Jurnalul ascuns” : “… creatorii au coborât în plan secund, escrocii culturali ciugulesc cireașa de pe tort…” De altfel, de ani de zile, rubrica noastrã “Doaga strãzii” poartã acest motto care este valabil și pentru (unii) politicieni.
Un alt brãilean ( la distanţã cosmicã de scriitorul amintit), “evadat” în libertate, brunet, 15 luștri, minion, pe numele sãu Nicolae (și ) bacalbașa (politician și scrib minor), ne face Dunãrea de rușine și pe cetãţenii gãlãţeni și brãileni, prin felul sãu de individ sãrit de pe fix, cum se spune. Când vorbește la emisiunile TV locale (ale psd), dar și de la tribuna parlamentului, individul ( medic anestezist de profesie ?) prin ceea ce debiteazã își dã arama pe faţã. Ultima datã ( sã fie oare ultima?) a urlat împotriva președintelui ţãrii despre care spune cã “este un provocator coordonat din afara României : “MCV – este o golãnie ordinarã; UE e (sunt) stãpânul ( stãpânii noștri care ne …cãlãresc, iar pe Angela Merkel o declarã, cum credeţi ? : führerul feminin al Germaniei actuale” ș.a.ș.a. Dacã nimeni din cei în drept nu s‐a sesizat încã ( mai întâi conducerea superioarã a psd, “camarazii sãi de partid) dar și marele public, în numele oamenilor simpli și cinstiţi, oamenilor cu carte, scriitori și intelectuali dunãreni, solicitãm sã se ia mãsuri urgente împotriva impostorului amintit. …Ce ţine sã ne mai comunice doctorul anestezist ( la 75 de anișori!)? “Noi nu suntem nici mãcar calul
(ba cal ba șa, nu ?), ci mãgarul de povarã”… “ei , stãpânii noștri, ne ţin ca pe niște cãţei ce trebuie subordonaţi cu nasul în…rahat”… Bravo, de trei ori bravo !
…Alo, anestezistule, scribule de doi lei, fugãritule pe strãzile capitalei, bãtutule pe la Sulina ș.a., te sfãtuim sã‐ţi dai demisia (de onoare, încã!); suspendatule (șase luni din psd, ai uitat?). Bagã la cap ce zicea Kant “ “Deţinerea puterii, corupe inevitabil raţiunea”. De asemenea, mai ia aminte ce spunea / scria premianta Nobel, Herta Müller: “Când taci, ești dezagreabil, când vorbești devii ridicol” – Cu demisia în mânã (mai anesteziazã propriile‐ţi vorbe), treci pe la Comisia de disciplinã a Parlamentului. Așa sã fie! Și mult succes!
Așteptãm analizele, doctore ! (și de partid și de sãnãtate!)

STERIAN VICOL
Membru al Uniunii Scriitorilor și UZP din România
Președinte al Societãții Scriitorilor “C.Negri”
Redactor șef al Revistei de culturã “Porto‑Franco”

Sfântul GRAAL (de la Galați)

Fãrã pic de rușine, un individ (cu școala la seral, siderurgist ca profesie de bazã), semneazã de ani de zile (?) creaţii proprii și … un fel de eseuri, pe o
singurã paginã a unui cotidian (de altfel apreciat), tipul crezând cã talentul e una cu tupeul … Individul nostru, luând drept martor pe nefericitul Dante, face din “Divina Comedie” o paginã de popularizare (oare?) a maselor de cititori din aceeași tagmã cu el. Într‐unul din episoade, candidatul nostru la comedie / tragedie atacã, nici mai mult nici mai puţin, vai, Sfântul Graal (al iubirii, explicã el) cu …”Bunã ziua, Doamnã Ziuã…ș.a.m.d. Nici un om cu glagorie la cap, nici un academician, domnilor, n‐a mai semnat pe o singurã paginã de tabloid de douã ori cu același nume. Mãcar dacã semna și cu un pseudonim : sã zicem “nelu creţu sau I.Bour.”Nu ? Orice experiment oricât ar fi el de … ”gãselniţã”, pentru publicul larg e fãrã un anumit orizont. Alãturi de niște versificaţii care vor “oleacã de nemurire”, fãcând parte dintr‐o colecţie, Doamne, pe care singur poetul inventat o numește “cele mai frumoase poezii”… Urgent trebuie inventat un premiu (vorbesc serios) pentru cea mai longevivã (nu intrã în discuţie valoarea scrisului, d‐lui I.Z.) tentativã/experiment întru creaţie poetico‐filozoficã a unui creator tupeist, fugãrind gloria antumã !
Închei aceste rânduri, zãu, amicale, scriind și eu în stilul lui i.z. : Pe dealul de colinã, de la Zimbru la Galaţi / Trecea poetul cu Sf.Graal în braţe / Si s‐antâlnit în cale cu doi îngeri fraţi / ce mergeau la baltã sã vâneze raţe / Așa a fost destinul printre popușoaie / când poetul a rãmas ( cum ?) în ploaie… etc.

(D.Taur)