Cum să scriu ?
Când baţi floarea-soarelui şi seminţele
cad luate de vânt, pe alte meleaguri,
când mama şterge icoana de praf şi fiinţele
abia născute, oarbe, sunt hrănite cu leacuri,
Sub dune de nisip, sămânţa, şi ea oarbă,
se rupe pe sine şi-şi capătă vederea-ntâi,
apoi, trupul ei subţire ca un vârf de coarbă
perforează câmpia şi pune luminii căpătâi!
Dar cade, oh, spicul în gura coasei,târziu,
Cum şi sângele cade din pasărea-mpuşcată,
şi-atunci sub creanga stejarului cum să scriu
că tot mă mir că mâna-mi încă e curată?
Călătorind, tot călătorind, tot prin vamă,
cu floarea-soarelui la piept, cu spicul greu,
cineva drumul şi sângele-mi destramă
cum însăşi cărarea cernelii din versul meu.

Cutia neagră
(o poveste adevărată)

Sătenii mei din Ţuţcani, satul cu Râpa
Zbancului, cu Dealul de nisip,cu rediu,
gliganu, Zoitana, Goideşti, Mănăstire, cu
alte locuri veghetoare, au auzit într-o zi,
era înspre Crăciun, erau ciotcă la pomana
porcului lui moş Dumitru, zis ţâştar, au auzit
că a fost găsită Cutia neagră. Ascultând
radio cu numai două lungimi de undă, sătenii
mei se informau le zi cu venirea americanilor,
cu plecatul „dusului” de la răsărit, despre
iarna care începuse deja cu ninsori viscolite,
cu alte ştiri despre operaţii direct pe inimă,
şi altele şi altele... Ei credeau, mai cinstind
o ceşcuţă de rachiu, că era vorba de Cutia neagră
a lui moş Napalion cel cu caii negri ca păcura
şi iuţi ca vântul de sf. ştefan; tot satul ştia
şi nu ştia că Moşu îşi construise o cutie neagră
dată cu baiţ şi uneori se ascundea în ea. Într-o zi
a dispărut şi moş Napalion şi cutia lui neagră.
A fost căutată Cutia neagră până şi în via
americană a moşului, dar în zadar. Era un mare secret al
satului
toţi ştiu şi nimeni nu ştie!
Când au auzit vestea la difuzorul lui
moş Meluţă, vecinul lui ţâştar, crescătorul
de tăuraşi contractaţi cu satul, cei de la
pomana porcului, trecuseră de la vinul
roşu ca flacăra ce mai pâlpâia printre
paiele aurii din ogradă, s-au oprit toţi
ca la o comandă cetăţenească. Nu le venea
să creadă că, doamne, vezi doamne tot
americanii au găsit Cutia neagră. Auzi, a fost
pescuită din apele Oceanului Pacific.
Întrebarea era dacă l-au salvat şi pe moş
Napalion care nu văzuse în viaţa lui vreun
american în carne şi oase. Dacă nu l-au găsit
dumnezeu să-l odihnească în adâncul apelor,
abia mai bâiguiau sătenii de la pomana porcului,
plecând câte unul, sprijiniţi de prispă şi de
gardul de nuiele împletit astă-primăvară de
moş Dumitru, ce cu pomana porcului, cel care
a auzit la difuzor că americanii au găsit
Cutia neagră, dar pe Napalion nu se ştie!