UMOR PE VAPOR (fãrã motor) CU ONOR

Invitat
Mihai Batog-Bujeniţă
(Iaşi)

PARADOXUL*
Prin Cotnari dacă păşeşti
Fii atent la prânz ori cină
Căci acolo doar găseşti
Paradoxul: Grasă-fină.

OBSESIE
În Cotnari de stau la masă
Multe-n jurul meu roiesc
Dar de-apare şi vreo Grasă
Nu mă las pân’ n-o golesc!

MOARTEA SIFONULUI
(cântec de jale)
Cu buzduganu-n fălci bătu
Odat’ un Domn pe pivnicer
Şi ochiul stâng i se zbătu
Pornind sudalma către cer.
Căci era Domnul balonat
Nervos, cuprins de pandalii,
Năprasnic vânt chiar a scăpat
Când se afla la liturghii.
Şi toate astea fiindcă Friţ
Un neamţ cu faţă de bufon
Îl îmbiase cu un şpriţ
Amestecând în vin sifon.
Spusese el c-aşa-i la greci
Pe la franţuji sau talieni,
La alte neamuri de zevzeci
Ori de lingăi numiţi curteni.
Auzi, Tu, Doamne, vin să-l spurci
Cu ape ce bolborosesc
- Aiasta-i doară pentru turci
Când ţara ne-o mai probozesc!
Răcnise Vodă-n veli-glas
Şi straşnică porunc-a dat
Să piară-n veci acest pripas
Ce strică regulile-n stat.
Să fie-n schituri blestemat
Afurisit cu vorbe tari
Şi-adânc, în taină, îngropat
Prin râpile de la Cotnari.
Trecut-au ani şi ani de-atunci
Iar omul care-i gospodar
Ştiind că apa-i pentru prunci
Bea vin curat că-i plin de har.
Însă răul, ştim, nu piere
Şi-aceasta-i vorbă din străbuni
Ţanţoş stă ca o muiere
Sifonu-n crâşme de nebuni.
Cu şpriţuri umflă burţile
Neghiobilor mahalagii
Ce-şi pierd cu toţii minţile
Cu fleici şi cântece zurlii.
Şi-n barbă-şi râde acuma Friţ
Simţind că este răzbunat
Că-ndoapă omenirea şpriţ
Ca boul când e adăpat


6 EPIGRAME
de ALEX ENE
(Brăila)

La congres
Din cei prezenţi în tribună
Jumătate sunt bandiţi.
Pardon, domnule, greşiţi:
Jumătate sunt cinstiţi!

Spărgători de limuzine
Hoţi cu măşti şi multe zale
Au băgat lumea în boale.
Dar maşina nu-i ulcior
Decât în talentul lor.

Melcul absurd
Sunt melc dau fuga la votare
Să te votez ca în scriptură
Că mi-aţi promis în gura mare
Că-mi faceţi casă-n Vărsătură.

Rugă
În postul de preşedinte
Să m-alegeţi tot pe mine
Vă promit să trăiţi bine,
Tot aşa ca înainte.

Rod bogat
Toamna cu roade bogate
Ne aduce poame coapte
Dar aleşii, din păcate,
Ne servesc verzi şi uscate.

Constatare
Foarte mulţi ce se dau zmei
Sunt capabili, au idei,
Dar puţini cu greutate
Să intre-n eternitate.