UN AUTOR, O CARTE


DANIELA GUMANN
(Austria)

Sonet
A fost un rău venit de sus de tot
Ce a căzut ca un blestem pe ţară
A fost un rău venit de dinafară
Cel cunoscut ca regn fanariot?
Un regn brutal şi tâmp, un regn de fiară,
Reprezentat de un sinistru bot
Ca de vampir, ce-avea să sugă tot
Nimic să nu rămâie, totul piară.
Mai mult de-un veac susţin nenorocirea
Mai mult de-un veac, de suferinţe plin,
Ce s-a soldat odată cu ivirea
A ţăranului martir, cumplit destin
Cel căsăpit şi-a lui nedumerire
În ţara lui de-o mână de străin.

Sonet
Ce ţi-a plăcut mai mult din astă viaţă
Am fost de nu ştiu cine întrebat
Răspunsul nu a fost prea greu de dat
Vrei să ştii? Ia cartea şi învaţă!
De cărţi am trăit tot timpu-nconjurat
Necunoscând nici frică şi nici greaţă,
O inimă a cărţii nu îngheaţă:
Trăieşti şi după moarte-anticipat.
Sărmanii oameni ce nu ştiu
Nici ce e gând, nici ce-i simţire!
Trăind o viaţă-ntreagă-ntr-un pustiu
În întuneric de la zămislire
Şi-aşa rămân până e prea târziu
De când se nasc, o veşnic-adormire.

Unde eşti tu
Cu eşarfa fluturând,
desfăşurată de mâna îngerului,
erai însăşi floarea-soarelui
legănată de vântul serii –
Pe terasa casei, în vase de lut
adunai boabele de cafea
pentru dimineaţa care putea
începe odată cu vocea ta
risipită la început de cântec
care oricum sa va întâmpla!

Hârtia de scris
Noaptea, hârtia de scris,
tăiată din trunchi de brad sau
de stejar, poate mai bine
din trestia bălţii când
hoinăream în copilărie,
flutură în vânt precum şirul
de cocori cu unghiul înfipt
în grădina copilăriei mele!
Niciodată nu va cădea şirul
de cocori cum nici hârtia mea
de scris, în vântul serii...