Două parodii
de Dumitru Marian - 65

Şi iarăşi speranţă
- Parodie după Leo Butnaru -
Motto: “Cerul, asfalt albastru...
Viziune modernă cu cer şi rachete”
Cerul de azi - Asfalt albastru,
Cerul de noapte -
Asfalt negriu,
Stelele-s semne de circulaţie,
Iar luna-i semaforul
Aşteptând pietonii
Pregnant în tresăriri...

După statistica noastră,
Cerul e loc nepopulat,
Doar câte un cosmonaut
La câteva trilioane de kilometri
De asfalt
Şi nici un poet
Şi atâtea speranţe...

Legenda
- Parodie după Arcadie Suceveanu -
Motto: “Numai cu plopii te mai pot iubi...”
Numai cu plopii te mai pot iubi -
Le-am scrijelat cu inima tulpina,
Triumfător te cheamă frunza-n zi
Şi te imploră veşnic rădăcina...

Departe sânt de tine - administrezi
Cohorta celor rătăciţi prin vise
Numai cu plopii azi de mai veghez -
Eşti Penelopă şi eu sânt Ulise?!

La cârmă de corabie-s dibaci(?)
Dar nu m-ascultă mateloţii. Iată,
La proră-s singur. Vântul din nădragi
Îşi face pânza... găurită toată.

Chemarea ta o simt neîncetat,
Dar n-am puteri să mă opun stihiei.
Păcat că timpul nostru-i limitat,
Că m-aş întoarce până la chindie.

De nu mă mai întorc, nu te-ntrista
Din treaba asta să nu-mi faci legendă, -
Cuprinde plopii, prinde-a-i săruta,
De nu-ţi ajung... vecinul dă-n arendă.