0 LAMURIRE NECESARĂ

"Umbra" de George Bacovia
(135 de ani de la naşterea poetului: 17 septembrie 1881)

Poezia "Umbra" a apărut, mai întâi, în revista băcăuană "Ateneul literar" (1,4 iunie 1925, p.3), şi reprodusă întocmai în volumul "Scântei galbene". Poesii (Bacău, Tipografia Minerva, 1926, p.25).
Ulterior, atât în periodice ("Căminul nostru", Bacău, III, 1-2, ianuarie-februarie 1928, p.17); "Revista scriitoarelor şi scriitorilor români" Bucureşti, III, februarie 1929, p.25), cât şi în volumele scoase în anii 1929, 1934, 1944, 1956, 1957, 1978, cu excepţia a două intervenţii minore în "Revista sciitoarelor...", poezia a fost reprodusă identic ca la prima apariţie.
În cartea sa titrată "Bacovia. Viaţa poetului" (Bucureşti, EPL, 1962, p.123), Agatha Grigorescu-Bacovia face precizarea că poezia aceasta i-a fost lecturată de către poet în vara anului 1921, în camera din Bucureşti ocupată de el în locuinţa fratelui Eugen Vasiliu, în prezenţa lui Aurel Savela, cumnat cu celălalt frate - Constantin. Pe atunci, George Bacovia avea faţa tumefiată de o eczemă.
În nici una dintre ediţiile postume ale volumelor de poezii bacoviene (nici în cea alcătuită de subsemnatul sub egida Academiei Române, "Op- ere", Bucureşti, 2001, Univers Enciclopedic, p.87, 771+772), nu a fost menţionată existenţa vreunei variante olografe.
De curând, în colecţiile Muzeului Literaturii Române din laşi, am depistat un manuscris olograf bacovian (nr.inv.9766) aflat pe o cartolină ilustrată "Made in Italy. Proprieta Artistica A. Scrocchi¬Milano" reproducând tabloul "Venezia. Sul Molo", cu semnătura indescifrabilă a pictorului, dedicată Domnişoarei Agatia Grigorescu, căreia îi lipseşte adresa şi datarea. lată varianta consacrată în volume:

Umbra
Mă prăfuise vântul domnind peste hârtii... Se întindea noianul de unde nu mai vii;
O umbră, în odaie, pe umeri m-apasă Vedem ce nu se vede, vorbea ce nu era. - Poţi să te culci, e ora şi noaptea-ntârziată, Vei scrie, altă dată, orice, şi tot nimic.
O umbră eşti acuma, şi pot să te ridic, Lăsând odaia goală şi lampa afumată...
În varianta mss, apar următoarele diferenţe iniţiale:
v.3: 0 umbră în odaie pe umeri apasa;
v.4: Vedea ce nu se vede, vorbea ce nu era...

v.5: Poţi să te culci de-acuma e noapte'naintată;
v.7: 0 umbră eşti acuma şi pot să ridic.


Varianta aceasta iniţială ne dovedeşte faptul că George Bacovia era un perfecţionist, de altfel cum se poate constata în întregul său laborator de creaţie nu îndeajuns de pus în evidenţă de exegeţii săi.