O sărbătoare a Operei

Prof.dr. Aurel Sasu, un arhitect al istoriei culturii române contemporane


In vremuri orientate convulsiv spre falii obscure (veacul nostru a debutat ca o mărime de referinţă), demnitatea In credinţa netulburată, In cartea de cultură, In elocvenţa spirituală, curajul mărturisirii adevărului constituie repere călăuzitoare. Utopiile postmodeme, al căror periplu halucinant, agresivîncearcă să oculteze valorile tradiţiei, Intreţin un vid "Inscenat". Rămânem fideli principiilor iniţiatice ale Şcolii transilvane: bucuria de a învăţa şi onoarea de a-i învăţa şi pe alţii. Vă reamintim că, la fel ca smeriţii cărturari din celelalte orizonturi româneşti, Invăţaţii dascăli din Transilvania, cunoscuţi şi necunoscuţi, au ridicat pe umerii bibliotecilor, de cele mai multe ori - cu preţul întregii lor vieţi, povara luminoasă a cărţilor care continuă să susţină "dinastia" Operei şi să prelungească nădejdea In dăinuirea ei. Renumitul profesor universitar Aurel Sasu, doctoral Universităţii din Cluj-Napoca, cercetător la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară "Sextil Puşcariu", cadru didactic In universităţi americane şi canadiene (activitate finalizată, îrite altele, prin studii şi sinteze de referinţă: "Cultura românească în Statele Unite şi Canada"(I-III), "Dicţionarul scriitorilor români din Statele Unite şi Canada", "George Pomutz. The Legend Lives On" (lucrare documentară despre generalul român, erou al Războiului Civil American), "Strategia disperării. Jurnal american", "Comunităţile româneşti din Statele Unite şi Canada" ş.a.) a postulat prin prestigioasa d.sale activitate sciitoricească o "sărbătoare a operei". Sintagma care gravitează In jurul creaţiei lui Liviu Rebreanu (1978) se răsfrânge, după părerea noastră, asupra întregii culturi române. "Dicţionarul biografic al literaturii române" (I-II), "Retorica literară românească", "Textul ipotetic. Contribuţii la o istorie a hermeneuticii româneşti", cercetările asupra unor personalităţi emblematice: E. Lovinescu ("Eul suveran"). Alexandru George s.a. ilustrează un rafinat festin spiritual. Aflându-se Intr-o echipă al cărui "spiritus rector" a fost neuitatul nostru decan Mircea Zaciu, Aurel Sasu a coordonat apariţia celor patru tomuri ale "Dictionarului scriitorilor români" şi a "Dicţionarului esenţial al scriitorilor români"1. In colaborare cu cercetătoarea Mariana Vartic, a elaborat sintezele: "Romanul românesc în interviuri" (I-IV), şi "Dramaturgia românească în interviuri" (I-IV). Aceste mii de pagini ("Cartea mea de muncă") sintetizează o mare parte a tezaurului culturii naţionale. Suntem In faţa unei construcţii temerare (care, In once alt orizont european, ar fi impus primirea "cum laudae" In Academie a arhitectului ei).
Profesorul a fost dăruit de vrednicii săi pănnţi nu numai cu o mare dragoste de cunoaştere şi de cultură, dar şi cu răbdare apostolică. Preţuinndu-I, Părintele Mitropolit Bartolomeu Anania (pe care, la mănăstirea Nicula, am cutezat să-I numim cu dragoste Patriarh al culturii naţionale) i-a Incredinţat sacerdoţiul lucrărilor sale literare şi memorialistice. Exegeza, proiectată In "Dicţionarul scriitorilor..." se desăvârşeşte, după plecarea Părintelui Anania la cele veşnice, prin publicarea, In ediţii critice de o mare eleganţă, a lucrărilor aflate In Arhiva Mănăstirii Nicula (deschisă In decembrie 2012): "Misterele orientale şi creştinismul"2 (lucrare de Licenţă susţinută de viitorul ierarh In iunie 1948, după pnvaţiuni şi pătimin, la Academia Andreiană); "0 luptă neterminată. Dialog epistolarintre Bartolomeu Valeriu Anania şi George Alexe"3 (2015). Comunicarea îrite cei doi teologi s-a Implinit "pe muchea unei existenţe fragile", In vremuri de cumpănă. Valoare exclusivă are, după părerea noastră, ediţia critică a teatrului inedit ("Fântâna lacrimilor', 2016). Părintele Anania a remodelat "tiparele" dramaturgiei poetice; limbajul, aureolat de cucernicie, este stenic. "Istoria textelor dramatice, cu detalii povestită în "Memorii" (2008), decide profesorul Aurel Sasu, poate da seama de voinţa, rar Intâlnită, a unui om care a crezut cu obstinaţie şi patetism în destinul său de scriitor."4 0 demonstrează Inălţimea spirituală, desăvârşita arta a cuvântului din dramele: "Drumur", "Dochia", "Cântecul Cerbului", "Meşterul Manole".
Frenetic tălmăcitor, In ordine clasică, a poesis-ului, al poeziei Vechiului Testament, Părintele Anania face parte din seminţia marilor lirici de inspiraţie creştină, purtători de Cruce precum Eminescu, Voiculescu, Daniel Turcea. "Cântarea Treptelor" se intitulează volumul de poezii postume ale lui Daniel Turcea, aflate în arhiva de la Nicula şi reunite, într-o exemplară ediţie critică de către Profesorul Aurel Sasu. Din "rugăciunile târzii", cum le numeşte inspirat editorul, preluăm aceste transparenţe metaforice: "..un cosmos e lacrima/ dar/ numai taina/ rosteşte cuvintele/ vietii/ fără hotar".
Sunt pregătite pentru tipar procesele verbale de interogator dinaintea condamnării viitorului Mitropolit al Clujului la 25 de ani de muncă silnică. Prob şi entuziast, Profesorul Aurel Sasu va reuni jurnalele, poezia antumă şi postumă. Astfel se va ajunge la suma axiologică ce poartă numele acelui monah întemniţat pe nedrept care rostise încrezător: "Destinu-i aspru şi sălbatec cu cei ce nu ştiu să-I infrângă/Dar omul e menit să lupte şi să invingă, nu să plângă... Comentând opera poetică a lui Valeriu Anania, eruditul desluşea aici "o stare de puritate interzisă provocând elegiac divinitatea familiară şi accesibilă mai ales ca suferinţă şi singurătate..."' Sunt stări pe care le recunoaştem pretutindeni astăzi. Aurel Sasu a scris despre "sărbătoarea operei". Munca sa aminteşte de acribia şi sacrificiul lui Perpessicius. Pe Golgota de cărti i s-a dezvăluit imensa nelinişte care însoţeşte actul creaţiei literare. Între reflecţiile sale se află şi o "taină care rosteşte cuvintele": "Tăcerile dureroase sunt, de cele mai multe ori, privilegiul exclusiv al celor care le trăiesc... "°

Virgil Nistru Ţigănuş

1. (2000) Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, "Dicţionarul esenţial al scriitorilor roman'', Ed. ALbatros, 920 pagini.
2. (2013) Bartolomeu Valeriu Anania, "Misterele orientale şi creştinismuf', ediţie critică şi prefaţă de Aurel Sasu, ed. Renaşterea, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 212, pagini.
3. (2015) Bartolomeu Valeriu Anania, George Alexe, "0 luptă neterminată", Dialog epistolar, volum editat şi prefaţat de Aurel Sasu, Ed. Eikon, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 440 pagini.
4. (2016) Valeriu Anania, "Fântâna lacrimilor", Teatru inedit. Ediţie critică şi prefaţă de Aurel Sasu. Ed. Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 422 pagini.
5. (2014) Daniel Turcea, "Cântarea Treptelor", Poezii postume din Arhiva Mitropolitului Bartolomeu Valeriu Anania, ediţie critică şi prefaţă de Aurel Sasu, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 252 pagini.
6. (2016) Valeriu Anania, "Dochia", în "Fântâna lacrimilor", op.cit., pag.238.
7. (2000) Aurel Sasu, "Valeriu Anania" în "Dicţionarul esenţial al scriitorilor roman'', ed.cit., pag.26.
8. (2015) Bartolomeu Valeriu Anania, George Alexe, "0 luptă neterminată", ed.cit., pag.18.