Porto-Franco

Trecutul nu iarta

Neculai I. Staicu Buciumeni

Rubrica: Pagini dunarene  /  Nr. 140/2007

PAGINI DUNARENE • LITERATURA DOCUMENT

,,TRECUTUL NU IARTA "
În loc de cuvânt înainte.

Motto:
M-am nascut intr-un bordei , Învelit cu paie,
Doinitor mi-a fost un tei,
Leagan o copaie.
Mama ma lua cu ea
Când mergea la munca,
Ba la grâu când secera,
Ba la fân pe lunca.

...Cântecul acesta, plin de nostalgie, îmi rascolea puternic sufletul; ori de câte ori îl auzeam ma cuprindeau fiori neîntelesi în copilarie; inima începea sa bata mai viu ca de obicei. Peste ani gândul ma purta spre meleagurile natale, ce-mi ramasesera nespus de dragi. El îmi aducea în minte noian de amintiri, atât vesele, cât mai ales triste. Melodia ma întorcea cu aproape o jumatate de veac în urma, în satul natal, acolo, la margine de codru - scriam aceste rânduri la Eforie Sud, în ziua de 23 august 1974 – pe apa Tecucelului, în Tinutul Tecuciului de altadata, dinMoldova de Jos.
Ma revedeam astfel copil neastâmparat, în liota de feciori de acasa, ascultând în fapt de seara clarinetul lui Vasile Marin, tigan de origine, petrecut de mult dintre noi. Mesterul muzicant ne fermeca pe toti, încântarea punea stapânire pe inimile noastre, odata cu primele înflorituri ale melancolicului cântec; cu el îsi începea repertoriul în fiecare amurg frumos al zilelor de vara; urmau apoi si alte cântece; dar nici unul nu de umplea fiinta de tristete ca acela.
- E vremea mesei, spunea buna noastra mamaie, în timp ce punea castroanele de lut smaltuit, pline cu lapte, pe masuta cu trei picioare, asezata în fata cuptorului din chiler, pe care turna curând o mamaliguta aurie, mare cât fundul de stejar, ca sa ajunga lingurilor numeroase ce urmau sa se înfrupte din ea, fiind în permanenta opt persoane la masa.
- Cânta de foame, soptea ca o adiere de vânt mezinul familiei, reluând o vorba spusa de tataia, cu ochii umezi, în timp ce privea spre cotul tiganilor, un buluc dezordonat de case saracacioase, situat în coasta satului.
Muzicantii de atunci era descendenti ai robilor lui Costache Conachi, adusi la intrarea padurii pe care o avea la marginea de nord a satului razasesc, în punctulnumit de atunci Fântâna teiului. Acolo îsi avusesera salasul urmasii primilor adusi, deoarece obiceiul pamântului nu le dadea voie sa-si faca adapost la un loc
cu urmasii buciumasilor lui Stefan cel Mare, carora acesta le-a dat cu hrisov mosia dintr-o poiana, pentru vitejia cu care se purtasera într-o lupta cu dusmani pradalinici, când îi gasise pe aceste frumoase meleaguri, fugând de istov, dupa niste cete spârcuite de tatari, ce se retrageau în goana cailor iuti de stepa. Buciumasii- luptau pentru libertatea Moldovei; îsi lasasera vetrele si familiile, punând, fara sa stea în cumpana, mâna pe ghioage si toporisti, raspunzând la chemarea Domnului; iar focul luptei i-a purtat pe dealul de deasupra Siretului, unde au ramas pentru vecie. Asa spune legenda.
Strasnica opreliste fusese întarita cu aspre porunci de catre boierii din acea vreme, care îsi aveau conacele pe mosiile primite de-a lungul anilor, de la Domnitorii ce s-au succedat la cârma tarii, hlize ce erau vecine cu stânjenii razasesti, pe care îi înconjurau din toate partile, unii dintre ei stranepoti ai viteazului Sendrea Hatmanu, cumnatul lui Stefan cel Mare.
Desrobirea lui Cuza din 1863, a desfiintat aspra opreliste; asa au parasit fostii robi bordeiele de la marginea codrului Cucuieti, pentru a se aciua în partea de nord-est a satului razasesc cu originea în îndepartata istorie a Moldovei, pe o coasta pravalateca ce ducea spre linistitul pârâu Tecucel, unde si-au înfiripat, cu mare nevoie, niste cosmelii din lut si paie, care sa-i adaposteasca de ploaie si de vânt, de viscol si de ger.
- Dupa cât am auzit este bolnav, a adaugat fratele cel mare, elev la liceul din capitala judetului. Traiul rau l-a dat gata, lipsurile subrezindu-i sanatatea... scuipa si sânge.
- Neam de desmosteniti, a adaugat cu voce soptita sora cea mare, în timp ce taia felii din mamaliga aburinda, portii egale pentru cei mici, ceilalti servindu-se dupa pofta inimii.
..

Voteaza:
Total: 1.00 (1 voturi )

ALTE ARTICOLE DIN ACEST NUMAR