ANIVERSĂRI

Vasile Ghica, 75
Un moralist tecucean

Pe 8 noiembrie, scriitorul Vasile Ghica a împlinit 75 de ani. Cei cărora le sunt pe plac aforismul şi morala din cuvinte au găsit şi vor mai găsi, credem, motive de satisfacţie citindu-l. Acad. Şerban Cioculescu aprecia că „aforismele lui Ghica sunt de o incontestabilă vervă”, iar Paul von Melle din Belgia caracteriza astfel truda confratelui nostru: „V. Ghica, autor de aforisme demne de un La Bruyere sau de un La Rochefoucauld români, la fel de satirice şi de adevărate ca ale acestora.” Că merită să-l citim ne asigură şi Nicholas Catanoy, un scriitor român stabilit în Germania: „Am gustat mult „pilulele de înţelepciune” ale lui Vasile Ghica. În doze homeopatice, aceste „statui de gând” ( ... ) sunt tonice şi reconfortante, modelând cu abilitate anodinul şi dramaticul în degringolada etică a vremurilor”. Iată cum îl încondeiază şi foarte cunoscutul publicist şi eseist Radu Macovei, care i-a fost şi coleg de facultate: „Vasile Ghica este, fără nicio îndoială, unul dintre scriitorii cei mai mari de la Dunărea de Jos şi, cu sau fără voia contemporanilor săi, va intra în posteritate.” Aprecierile menţionate, cărora li se pot adăuga altele şi altele au însoţit intrarea multor cărţi ale sale în universul literar actual, astfel încât noi, contemporanii moralistului de la Tecuci, să-l cunoaştem cât mai bine şi să-i preţuim corect valoarea scrisului.
Cu câţiva ani în urmă, scuzându-şi lipsa de modestie, colegul nostru, scriitorul Vasile Ghica, mă invita să intru pe site-ul Cultura Romena / Facebook pentru a mă întâlni cu aforismele sale. Am procedat ca atare şi l-am aflat pe sărbătoritul de astăzi într-o companie mai mult decât selectă: Sergiu Celibidache, Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Mihail Sebastian, Constantin Noica, Marin Preda şi mulţi alţii. Găzduirea unei ample selecţii din aforismele sale („Aforismi scelti”) este însoţită de o succintă prezentare a autorului (plus poza scriitorului).
Pentru cei care îl cunosc mai puţin şi nu-i prea ştiu preocupările literare de ieri şi de azi, prezentăm şi un succint CV. S-a născut pe 8 noiembrie 1940 la Priponeşti, judeţul Galaţi. A făcut liceul la Bârlad, apoi Facultatea de Filologie la Iaşi. A lucrat ca profesor la Matca şi a predat la şcoli din Tecuci. Între anii 1991-2000, a fost inspector de specialitate la Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi. A început să scrie versuri înainte de a intra la liceu, iar ca student, a publicat în “Contemporanul” şi “Viaţa studenţească”. A debutat editorial în 1989 cu volumul de aforisme, “Surâsuri migdalate”, la Editura „Junimea” din Iaşi. A semnat în numeroase reviste din judeţ şi din ţară, devenind celebru îndeosebi ca autor de aforisme, pe care le-a publicat în peste zece volume, unele în ediţii bilingve, două dintre ele pe internet. S-a făcut cunoscut prin „prozele sale ultrascurte” în lumea arabă, în Italia şi Turcia. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Bacău, şi cetăţean de onoare al localităţii natale. Prin dicţionarul „Nasc şi la Tecuci oameni”, Vasile Ghica realizează o enciclopedie a personalităţilor care s-au născut ori au activat în zona Tecuci. Deţine numeroase premii, între ele remarcându¬se cele acordate de filiala din Bacău a USR sau de Juriul Concursului Internaţional de Literatură de la Beirut (Premiul de Onoare “Naji Naaman”, Liban, 2013). O antologie a aforismului românesc, apărută în 2012, la Torino, îl include la loc de cinste.
De ziua lui, în numele scriitorilor gălăţeni, îi dorim „La mulţi ani cu sănătate!”. În final, reproducem câteva dintre aforismele sale.

Dan Plăeşu

AFORISME
* Prudenţa nu a împins lumea în prăpastie. Dar nici nu a scos-o de acolo vreodată.
* Suntem o lume de analfabeţi: nimeni nu-şi citeşte corect harta destinului.
* Ca şi colesterolul, naţionalismul este de două feluri. Din care numai unul este bun.
* În zidul trecutului sunt prea multe cărămizi degradate. Iar în cel al viitorului, cam mulţi pereţi lipsă.
* În definitiv, moartea nu este decât un exil pe durată nelimitată.
* Nu-mi trebuie statuie. Mă mulţumesc cu un bust, ca să nu mă poată lovi posteritatea sub centură. * În iubire, nu vârsta dă ora exactă.
* Râsul – un dans în jurul fricii.
* Victoria în artă este cocoţată pe munţi de renunţări.
* Încercăm escaladarea absolutului cu rucsacul ticsit de absurd.
* O femeie ocolită de bârfă nu se mai poate considera frumoasă.
* Ne-am dat jos din copaci pentru că ne frigeau stelele.
* Suntem norocoşi. Am apucat să fim contemporani cu trandafirul şi cu privighetoarea.
* Prostul are viteză, nu ţintă.
* În artă, ridurile au farmec, nu fardul.
* Scopul educaţiei este transferul de flacără. * După căsătorie, devii ori fericit, ori filozof.
* Spre pisc nu poţi duce decât o stâncă sau o cruce.
* Marginalizaţi pe pământ, artiştii şi-au privatizat cerul.
* Adulterul – un cui bătut în sicriul marii iubiri defuncte.
* Nimeni nu are probabil o biografie mai săracă decât Dumnezeu.
* Femeia este lucrarea de licenţă a lui Dumnezeu la examenul de estetică.
* În istoria oricărei iubiri, există un balcon ca al Julietei, pe care mai târziu se întind rufe.
* Moartea seceră. Iar posteritatea treieră şi vântură.
* Şi totuşi în om există mai mulţi nuferi decât nămol.
* Oare nu cumva cerul se sprijină pe pumnii noştri ridicaţi?

Vasile Ghica