UN AUTOR - O CARTE

TRAIAN DORZ


Sânt născut…
Sânt născut o dată cu acest pământ
toate ce-s întrânsul şi în mine sânt:
timpul lui ce fuge, lutul lui cel greu,
plânsul lui el singur – sânt şi-n trupul meu

Şi-s născut o dată cu acest cer sfânt
toate ce întrânsul şi în mine sânt:
cântecul, lumina, veşnicul credeu
liniştea şi taina-s şi-n sufletul meu.

Şi-s născut o dată cu acest Cuvânt
toate ce-s întrânsul şi în mine sânt:
zbucium de iubire, calm de Dumnezeu,
dor de veşnicie – sânt şi-n duhul meu.

Bisericuţa transilvană
Bisericuţă Transilvană
tu pari un psalm sfios şi sfânt
uitat de îngeri pe-o sprânceană
mai mult de cer ca de pământ.

ce sfinţi ţi-au măiestrit fiinţa,
din ce divini stejari şi brazi,
că tu ne-nveşniceşti credinţa
şi dragostea ne-o ţii şi azi!

Ce Soare ţi-a sfinţit aura
din vârful unghiului divin,
că şi-azi, lumina şi căldura,
întregi, în noi, din El ne vin!

Ce taină-i orişice icoană,
ce jertfă-i orişicare dor,
că-n orice zi, când plânge-o Ană
moare-un Manole-ntr-un izvor!

Ai numai lacrimi de iubire
la orice-ncheieturi de trunchi;
spre sfânta ta alcătuire
nu pot să vin, numai-n genunchi.

…Bisericuţă Transilvană
azi pari un grai tăcut şi frânt
a-nştiinţare şi-a dojană
că noi uităm un legământ…

O, clopote vesele
O, clopote vesele din satul meu alb,
ce dulce şi tare cântarăţi odată,
când glasul cel tânăr şi cald îmi umple
senina nădejde a tristei pruncii.

O, clopote multe din negrul oraş,
ce tunet şi clocot năvalnic eraţi,
când vuiet de luptă-mi era şi avânt
credinţa-ndrăzneţei de-atunci tinereţi.

O, clopote largi ale ţării de-acum,
Ce calmă şi clară-i cântarea din voi,
Ce după-ndelungul durerilor drum
Vesteşte-n sfârşit bătrâneţii-nvierea.

Cântaţi-mi, cântaţi-mi, largi clopote, azi,
sfârşitul osândelor mele,
s-apropie-apusul cu zorii zâmbind,
vestiţi sărbătoarea culesului meu.