INFO PORTO-FRANCO

DOAGA STRĂZII
(atitudini - controverse - informaþii - opinii - reflecţii)


MOTTO: “...Intelectualitatea a trădat, gâlceava spiritelor e o bolboroseală trecută cu vederea de potentaţii zilei, inteligenţa speculativă s-a axat pe jocul bursei, creatorii au coborât în plan secund, escrocii culturali ciugulesc cireaşa de pe tort” (Fãnuş Neagu: “Jurnal cu faţa ascunsă”, Ed. Muzeul literaturii Române)

• Centrul Cultural „Eminescu” din Bârlad a găzduit pe 16 mai a.c., o întâlnire a cititorilor din localitate cu scriitorii gălăţeni: Sterian Vicol, Angela Baciu, Săndel Stamate, loan V. Maftei. Liviu Apetrioaie, redactor şef al tinerei reviste Scriptor, editată de Junimea din laşi, a prezentat noul volum de poezii „Memoria lui Femios-lelele şi elegiile lui Terian – semnat de Sterian Vicol, apărut la prestigioasa editură ieşeană. A fost lansat, de asemenea şi volumul de interviuri „Despre cum nu am ratat o literatură grozavă”, recent apărut la Editura junimea. Scriitorii prezenţi au susţinut în încheiere un incitant dialog cu publicul bârlădean, care a intrat în posesia revistei Porto-Franco nr.224, lansată cu acest prilej.
• La finele lunii aprilie, în organizarea Societăţii Scriitorilor „C. Negri”, împreună cu reprezentanţa Galaţi-Tecuci a Filialei laşi a Uniunii Scriitorilor din România şi în colaborare cu Biblioteca Municipală „Ştefan Petică” din Tecuci, în salonul bibliotecii amintite a avut loc vernisajul unei expoziţii semnată de plasticianul tecucean Mircea Cojocaru. În acelaşi context a avut loc, de asemenea, lansarea revistei Porto-Franco (nr.224/2015) şi a volumului „Licărul stelelor în iarbă” de poetul loan V. Maftei-Buhăieşti, volum apărut la editura ieşeană Timpul. A urmat un recital poetic susţinut de poeţii Dionisie Duma, Săndel Stamate, Sterial Vicol şi Cristian Pohrib.
• La Casa Serafioti – locaţie recenta dată în circuit gălăţean, de pe strada Domnească, a fost lansat în seara zilei de 29 aprilie a.c., volumul de interviuri „Despre cum nu am ratat o literatură grozavă” în prezenţa autoarei, Angela Baciu. Cartea a apărut recent la Editura Junimea laşi, în colecţia Dialog XXl. Au participat scriitori, membri ai Societăţii Scriitorilor „C. Negri” şi ai Reprezentanţei Galaţi-Tecuci a Filialei laşi a USR. Autoarea a acordat autografe.
• Când un autor de versuri sau proză calcă strâmb pe culoarul literaturii, „doaga străzii” vede şi se autosesizează urgent(!) Sunt fel de fel de autori, „creatori” (mulţi apăruţi, de un timp încoace, precum ciupercile după ploaie), şi în arealul nost’, colino¬dunărean. La o cafenea literară, într-o seară, (n-are importanţă locaţia), o autoare a mai multor volumaşe de versuri (chipurile şi jurnalistă tot locală), a uitat subit, în „discursul” său, să spună câteva rânduri, drept prezentare, pe ultima copertă. După cum se vede, respectiva autoare (lipsă de...) n-are de mulţumit nimănui că... coperta nu iartă. Mai sunt şi alte asemenea „vedete” ale scrisului, apărute peste noapte pe piaţa literară gălăţeană şi nu numai (vedete loco-anonime) fără talent şi, mai mult, fără recunoştinţă. Alte „vipuri literare/n-are, socot, oh, doamne, câte 3-4 plachetuţe, infectând, din nefericire, pe micii cititori dar şi pe părinţii acestora. Autori amatori...
• În fosta clădirea din faţa Grădinii Publice din Galaţi, în care zeci şi zeci de ani a fiinţat Muzeul de Artă Vizuală (clădirea monumentală, înconjurată de un parc odihnitor), fiind totuşi cu acte în regulă a Episcopiei Dunărea de Jos) a fost inaugurat, nu de mult, Muzeul lstoriei şi Spiritualităţii Creştine. Muzeul este deschis tuturor iubitorilor de cultură, artă veche şi contemporană, fie credincioşi sau nu. cu alte cuvinte, „Oraşul de la Dunăre” îşi adaugă la zestrea sa patrimonială, încă o bijuterie de valoare naţională, europeană şi mondială. Şi turiştii, nu numai gălăţenii, au cu ce să-şi înalţe sufletul!
• Un exerciţiu de memorie: până mai ieri, alaltăieri, oraşul Galaţi (care nu mai e demult, „Oraş cumplit de negustori”, doar poate de partide şi politicieni!), deţinea în averea sa spirituală, între altele, şi două mari şi recunoscute librării: Librăria „C. Negri” de pe Domnească şi Librăria „Centrală”, ceva mai tânără, care era pe cale să se numească „Eminescu”. Niciuna – d-lor foşti şi actuali edili, nu mai există. lstoria Galaţiului, oraşul lui Costache Negri, al lui Alexandru loan Cuza, losif lvanovici, Dimitrie Cuclin, Hortensia Papadat-Bengescu şi al altor mari personalităţi cultural-artistice şi ştiinţifice gălăţene nu va uita niciodată fărădelegea „făcută” împotriva Cărţii, împotriva culturii scrise naţionale şi mondiale.
NOTĂ: „Corabia Cărţii” la Galaţi a fost totuşi salvată parţial prin înfiinţarea noii librării „Donaris” de pe str. Bălcescu. Patroana librăriei este doamna Lorena, fiica unui scriitor (Tudorel Oancea şi a d.nei Oancea, fostă librăreasă în oraşul nostru). Se pare că lumina cărţii nu se stinge când vor cei care nu prea iubesc Cartea şi Viaţa culturală.
• Din 4 în 4 ani, se ştie, se face evaluarea instituţiilor de cultură, (de către o comisie propusă de Consiliul judeţului respectiv), activitate care confirmă sau infirmă realizările lor şi ale managerilor pe perioada respectivă, atât la nivel local, naţional sau internaţional. La Galaţi (ca să afle şi celelalte judeţe ale ţării), în urma unui vot secret al membrilor Consiliului judeţului, „au picat” toate rapoartele de evaluare ale managerilor Centrului Cultural „Dunărea de Jos” (manager Sergiu Dumitrescu), Bibliotecii „V.A. Urechia” (manager prof.dr. Zanfir llie) şi Muzeului de Artă Vizuală (manager Dan Nanu Basarab), după cum s-a consemnat şi în presa locală. Să fie vorba de nişte schimbări (viitoare), la vârf, în cultura gălăţeană? Să întrebăm edilii, partidele, pe cine? N-ar fi rău!...