Mihai Cimpoi - 65 - Mihai Cimpoi. Revista Porto-Franco Nr. 140/2007
Porto-Franco

Mihai Cimpoi - 65

Mihai Cimpoi

Rubrica: Aniversari  /  Nr. 140/2007

ANIVERSARI

MIHAI CIMPOI
PROEUROPENISMUL ROMÂNESC
Modele românesti de Uniune Europeana*

Imperativele europenizarii au generat o adevarata febra a luarilor de atitudine favorabile, care a reactualizat reactia sentimental-admirativa a lui Paris Mumuleanu, Dinicu Golescu sau Constantin Stere. (Dupa 1990 ea a fost reluata, în termeni noi si cu argumente impuse de actualitate de Adrian Marino si alti oameni de cultura.)
În cele ce urmeaza vom demonstra ca românii au modelat pe parcursul unui secol si jumatate o Uniune Europeana a lor. Ei au conjugat mitul unei Europe puse sub semnul zeitei Isis care aduna membrele într-un întreg si al Hesperidelor în gradina carora se afla râvnitul mar de aur cu o viziune, deloc idilica si utopica, a unei Europe a natiunilor si culturilor interactive.
Proeuropenismul românesc cunoaste o scara ascensionala - de la atitudinile sentimental-admirative, exprimate retoric sub forma de îndemnare reportericeasca, elogiu (panegiric) sau oda (exemplare fiind Însemnare a calatoriei mele de Dinicu Golescu sau Oda râvnitoare spre învatatura a lui Paris Mumuleanu: "Tineri, batrâni, îndemnând, / Patria s-o folosim / la izvor nou alergând / Stiinte sa dobândim. / Pild-avem pe europei / Astazi s-au descoperit / Un izvor prea minunat"), pâna la o constiinta a europenitatii spiritului românesc ca dat ontologic (etic, habitual, etnic, geopolitic).
La 1824, Grigore Ghica spunea ca "toate puterile Europei formeaza parte inseparabila", peste câtiva ani E.. Poteca vorbea de o Europa "de la Portugalia pâna la Siberia", iar Kogalniceanu spunea, la 1840, ca "literatura româna e o literatura europeana".
Sentimentul ca europenismul face parte din pro¬pria existenta a românului si din "substanta medulara" (dupa expresia lui Calinescu) a românismului au avut¬o cu deosebire iluministii, pasoptistii, junimistii, filosofii, oamenii de cultura si scriitorii din perioada interbelica.
Stere configureaza modelul Europei, hipotextualizat dupa însemnarile lui Golescu:
- "Buna orânduiala", asigurata de "pravile întelepte, de obladuire dreapta si dulce"; spiritul de legalitate, egalitate reala în fata legilor, "ce nu îsi au puterea urmarilor numai catre cei mici, ei si catre cei mari" - toate acestea întemeiate pe starea sufleteasca a "omului polifteist" ce nu aduce suparare altora, respectându-se pe sine si pe altii în demnitatea si în drepturile lor, "cu slobozenie fireasca si îndrazneala fara de obraznicie - fara umilire si aroganta' ;
cultura sufleteasca ce este conditiunea indispensabila si izvorul adevaratei "civilizatiuni", stabilind linia de demarcatiune între "civilizatie" si "barbarie".
Asupra Europei Eminescu proiecteaza ideea sa - semistiintifica, semiutopica - de organism care se refera la formatiile statale, nationale, culturale sau economice.
Organicul ca semn distinctiv al vietii si sinonim deplin cu viul este o legitate fundamentala a istoriei. ceea ce întruneste organismul si organicismul este însasi reatiunea de a fi a lumii, temeiul ei existential.
Concluzia glosarilor eminesciene o gasim - în perspectiva cronologica retroactiv. n articolul În unire e taria, publicat în Federatiunea din 10/22 aprilie 1870 si în care sustine cu pathos publicistic necesitatea imperioasa a unei Ligi spirituale europene, a unei noi aliante a popoarelor sub forma de Federatiune Europeana.
Este comentat, aici, un articol din ziarul ceh "Politik", în care se pledeaza pentru o "strânsa liga spirituala întreolalta", care sa "garanteze drepturile noastre speciale, întrucât se vor putea împaca numai cu interesele comune". Interesele speciale nu semnifica decât interesele nationale, iar interesele comune sunt cele general-europene...

Voteaza:
Total: 0 (0 voturi )

ALTE ARTICOLE DIN ACEST NUMAR