ESEU

Carmina Balcanica: revista si dialogul intercultural


„Bogatia Europei, sublinia undeva, acad. Eugen Simion, depinde de bogatia si diversitatea culturilor nationale./ ... / Cultura nu trebuie sa ne desparta, trebuie sa ne apropie pe noi, europenii din Est, din Vest, din Sud-Est, din centrul sau din nordul Europei. Dialogul cultural nu trebuie purtat numai între Est si Vest, ci si între Est si Est.”
Spatiul sud-est european a fost analizat prin „constantele antropo-geografice”, dar si prin destinul istoric comun care a conferit multe similitudini politice, religioase ori culturale tarilor din regiune. Aceasta „cetate naturala a unei unitati geografice”, cum o definea V. Papacostea, si a unei mari unitati istorice, adaugam noi, a determinat totodata si multiple interferente culturale.
Balcani, Balcanitate, Balcanism! Termenul din urma a acumulat – în timp – o conotatie vadit peiorativa. Gândirea stereotipa – si nu tocmai inocenta – a unui Occident orgolios pare a continua (înca) sa plaseze asupra lui un stigmat negativ. Spiritualitatea, arta, cartile de întelepciune, ca si toate formele de interpenetratie spirituala ar trebui sa justifice o de¬peiorativizare a modului în care este privita si înteleasa lumea Levantului. În acest sens, exista deja solide argumente: toate temeiurile civilizatiei europene îsi au sorgintea în spatiul balcanic. ldeea de democratie s-a nascut la poalele Athenei. ldeea de constructie a aparut în spatiul grecesc. Crestinismul avea sa se raspândeasca în Europa prin marea opera apostolica începuta în Grecia. Într-un recent interviu, academicianul român Râzvan Theodorescu reamintea ca, desi la Sarajevo se va declansa primul razboi mondial, n-ar trebui sa dam uitarii ca Sarajevo a fost cândva perceput ca un nou Ierusalim, acolo convietuind toate civilizatiile: musulmana, crestina, mozaica. Si astfel de exemple ar putea continua. Se uita astfel ca Balcanii, priviti azi ca un tarâm al intolerantei, au fost cândva model si pilda de toleranta.
Plecând de la ceea ce-l atrasese pe marele istoric român N. lorga – Orientul ce cuprinde „Estul
Europei ( ... ) participând la civilizatia Europei” – intentionam ca prin revista cu nume sugestiv (Carmina Balcanica) sa revelam nu numai specificul cultural al fiecarei tari din aceasta „unitate” si al ansamblului sud-est european, dar si specificul dialogului Orient-Occident. Cu alte cuvinte – contributia civilizatiei si a culturii spatiului balcanic (extins geografic la întreaga parte de sud-est) la cultura si civilizatia europeana.
Diversitatea de autori de origine diferita se conjuga – cu fiecare numar al revistei – cu accentul pus pe o structura culturala specifica. În cazul de fa¬a – alte minoritati nationale din România de ieri si de astazi (evrei, germani, rusi lipoveni). Eseisti, poeti, critici literari, indiferent de origine, se vor apleca mereu catre aceste populatii, asa cum în numerele viitoare vor fi evidentiate caracteristici culturale ale altora din spatii aflate în perimetrul sud-est european.
Desi apare în România, revista nu este directionata numai catre cititorii români, ci si – asa cum poate ar fi fost de asteptat si de la alte publicatii cu adresabilitate similara, unor cititori din toate tarile lumii balcanice (si de aceea semnatarii au fost invitati sa scrie în limba materna!). În plus, largind aria, prin fiecare studiu, eseu, poezie sau recenzie – care au si o versiune în limba engleza – revista se adreseaza tuturor celor care, dincolo de Balcani, sunt interesati de fenomenul cultural (unitar în diversitate) zona, cunoscuta lumii îndeosebi prin conflicte politice.
*
Asadar, Carmina Balcanica doreste sa cuprinda în paginile ei „melosul” balcanic în tot ceea ce poate acoperi metaforic cultura tarilor din spatiul sud-est european. Dintr-o mutitudine de manifestari literar-artistice, revista va putea deveni încet-încet o oglinda a specificului fiecarei tari si fiecarei populatii, dând seama mai ales de ceea ce reprezinta din punct de vedere cultural, prin ele însele, precum si de ceea ce reprezinta împreuna pe harta spirituala a Europei.

Redactor sef, Mihaela Albu