SCRISORI NETRIMISE

OMUL-STEA: Eugeniu Grebenicov

Aflu din presa culturala ca savantul Eugeniu Grebenicov, care întreaga sa viata si-a dedicat-o cercetarii/descifrarii infinitelor necunoscute ale matematicii si cosmosului, nascut la doi pasi de urbea Galatiului, satul Slobozia Mare, de peste Prut, în anul de gratie 1932 (20 ianuarie), a trecut în lumea vesniciei.
Tatal sau preot si mama sa învatatoare (nascuta în Galati), i-au transmis dragostea de carte si de pamântul strabun al Basarabiei, fapt care se va vedea în marea sa opera cuprinzând aproape 30 de monografii stiintifice si peste 200 articole de specialitate publicate în reviste, majoritatea în strainatate. Studiile superioare – Facultatea de Mecanica si Matematica a Universitatii „M.V. Lomonosov” din Moscova – pe care o absolva în 1954, docatorand fiind în perioada 1954-1957, dupa care sustine teza de doctor în stiinte fizico-matematice. În 1967 sustine teza de doctor habilitat „Studiul calitativ al ecuatiilor diferentiale ale mecanicii ceresti”, iar din 1968 devine profesor universitar.
Laureat si premiat de Statul si Consiliul de Ministri ai URSS, dar si cu Premii academice internationale, cu numele „Grebenicov, în anul 1991, la propunerea Comitetului International de Astronomie, a fost botezata o planeta din sistemul solar, cu nr. 4268. Un Om, un Savant cu nume de Stea, o Stea, un astru cu nume de om si savant: Grebenicov...
Prin 1994-1995, am avut bucuria sa-l cunosc pe marele savant prin intermediul scriitorului Vasile Placinta (consatean fiind), revista de cultura Porto-Franco luându¬i si un interviu. Era venit la Galati sa vada/revada casa si mormintele parintilor sotiei sale. Ce m-a frapat în primul rând la profesorul universitar Eugeniu Grebenicov a fost vorbirea curat româneasca, literara ca sa aflu mai apoi ca fizicianul, matematicianul, astronomul cocheta cu poezia, cu literatura memorialistica mai ales. Iata un fragment în care marele savant nascut la Slobozia Mare de peste Prut îsi deschide sufletul sau, într-un adevarat crez: „M-am nascut român si am sa mor român, caci nationalitatea este precum chipul sau încaltarile(... ) Chiar daca o buna parte din viata mea am vorbit ruseste, nu mi-am uitat totusi limba mamei mele, si nu o voi uita si nu ma voi dezice de ea niciodata... Nu exista natiune moldoveneasca si limba moldoveneasca, dupa cum nu exista natiune si limba olteneasca, banateana, maramureseana, bucovineana, transnistreana. Exista români si limba româna si punctum, vorba clasicului. Cu aceeasi convingere am sa intru si în mormânt.” Dar înainte de a intra Acolo, Steaua Grebenicov straluceste în constelatii alaturi de alte astre cu nume românesti: Mihai Eminescu, George Enescu, Constantin Brâncusi s.a. Cel care a pledat pentru Unirea cu România, Omul-stea, omul-legenda, savantul Eugeniu Grebenicov, pe 16 ianuarie a.c. s-a întors pentru vesnicie, alaturi de parintii si bunicii sai, în Cimitirul Ortodox Central din orasul Cahul, fiindu-i împlinita astfel dorinta sa.