Porto-Franco

Optzecismul - ca stare de spirit

Lucian Vasiliu

Rubrica: Atitudini  /  Nr. 137/2007

ATITUDINI

Optzecismul - ca stare de spirit
de Lucian Vasiliu

Nu cunosc fenomenul optzecist la hititi sau la ceceni. Apropiat îmi este cel iesean, cel clujean (inclusiv de amprenta ungureasca), cel bucurestean, cel nemtean (cu Aurel Dumitrascu vârf de lance) si partial, cel timisorean (de sursa germana, în special).
Din perspectiva mea, au existat doua tipuri de optzecism. Unul de parada, decorativ, sustinut oficial (din el s-a ales praful si pulberea). Celalalt, substantial, incomod, s-a manifestat mai putin cu trâmbite. Este singurul care putea sa supravietuiasca, dincolo de mode si "curente" literare, de gasca, de grup, de clan artifi-cial.
Ca repere istorico-literare as mentiona:
- dorinta explicita si implicita de a relua legaturile cu traditia maiorescian-junimista, lovinescian¬interbelica, precum si asimilarea, cu luciditate si folos estetic, a literaturii lumii libere;
- stimularea spiritului creator nedirijat, relaxat, dezinvolt, mai ales în mediul studentesc, prin ateliere de creatie, cercuri literare precum "Junimea" din Bucuresti si din Iasi, "Cenaclul de luni" etc;
- festivalurile, concursurile, simpozioanele, colocviile de literatura mai mult sau mai putin studentesti, de la Suceava, la Sighetul Marmatiei, Sighisoara, Târgu Neamt etc, unde Laurentiu Ulici si Mircea Martin cultivau literatura mai putin comoda scrisa de noii veniti;- prestatia deosebita a revistelor studentesti, precum ECHINOX de la Cluj si DIALOG de la Iasi, dar si a publicatiilor profesioniste, de traditie, ca VIATA ROMÂNEASCA;
- Eforturile unor edituri ("Cartea Româneasca", "Albatros", "Dacia", "Junimea" etc) de a publica printre cartile perisabile, si volume autentice, rezistente;
- Contributia indiscutabila a vocilor de la postul de radio "Europa libera";
Optzecismul, ca stare de spirit a tinerilor de odinioara, a contaminat benefic si scriitori din generatii, promotii, valuri scriitoricesti anterioare, dar si ulterioare. Evident, nu a aparut din senin, având surse în antecesori precum prozatorii din Grupul de la Târgoviste sau poeti ca Gellu Naum, Mircea Ivanescu, Cezar Ivanescu, Dan Laurentiu, Petre Stoica, Virgil Mazilescu sau Mihai Ursachi (spre a ne opri doar la câteva nume).
Optzecismul a dat sens natural statutului de scriitor, de intelectual, nepactizând conjunctural, duplicitar, ipocrit. A preferat aplauzelor zgomotoase institutii trainice, profunde, precum biserica, biblioteca, muzeul...
Optzecismul continua, la alte dimensiuni, în alte formule, prin personalitatile lui de astazi. Avem optzecisti remarcabili în strainatate, de la Matei Visniec (Franta) la Andrei Zanca (Germania), în Ministerul de Externe si în Parlament, presedinti de Consilii Judetene sau directori de Directii de Cultura, Culte si Patromoniu (de la George Vultureascu la Adrian alui Gheorghe), universitari (de la Mircea A. Diaconu la Nicolae Leahu - Balti, Republica Moldova), redactori sefi de reviste (Marta Petreu, Gellu Dorian, Gabriel Chifu, Liviu Antonesei etc), de edituri (de la Emilian Galaicu-Paun la Mircea Petean), diriguitori de diverse institutii (teatre, arhive, mass-media etc).
S-a întâmplat ca în vremea Junimii. Dupa un moment pur literar, Maiorescu a trecut în Parlament, P.P. Carp în minister, unii la Academie, altii în guverne, Eminescu în publicistica, I.L. Caragiale în... Germania, Pogor si Gane în adminsitratia publica (prefecti, primari, consilieri) etc. Doar Ion Creanga a ramas în bojdeuca... optzecista (anii `80 ai secolului al XIX-lea), dedat calimarii si condeiului!...

Voteaza:
Total: 0 (0 voturi )

ALTE ARTICOLE DIN ACEST NUMAR