PREIMUL NOBEL - 2013 -

Alice Munro
(Canada)

Juriul suedez a decis: Premiul Nobel pentru Literatura pe anul 2013 a fost decernat prozatoarei ALICE MUNRO – prima scriitoare canadiana care primeste acest important premiu, atât de râvnit de creatorii începutului de secol XXI, si mai mult, dorit chiar de State. Cine-i Alice Munro? Cel putin în România a fost tradusa pâna în prezent o singura culegere de proze scurte intitulata „Prea multa fericire” (Ed. Litere). Desigur editurile vor fi de acum cu ochii pe Cartile Premiatei. O alta întrebare pentru cititorul de elita dar si pentru profan ar mai fi: de ce, a ales-o pe Alice, juriul suedez? Dupa nenumarate si importante premii primite de scriitoarea canadiana, motive în plus fiind însasi creatia ei neobisnuita, cele peste 10 volume de proza scurta iesind din paradigma, aflându-se între teritoriul fictiunii si confesiune. De asemenea, între alte motive, fapt ce a atras atentia lumii literare, este unul de ordin biografic: scriitoarea a declarat chiar în 2013 (aniversând cei 82 de ani ai sai), ca nu va mai scrie, cu alte cuvinte ca si-a încheiat opera. „O sfânta de Nobel” cum a fost Alice Munro botezata de presa culturala franceza, a devenit cu acest prestigios premiu international, râvnit, repet, de natiuni si de state, portdrapelul culturii tarii sale în prim-plan-mondial. Dupa lureatul din 2012, Mo Yan (mult mai tânar, care avea doar 57 de ani), Alice Munro, având si privilegiul vârstei, (n. 1931), deschide calea altor scriitori canadieni spre marea recunoastere internationala, între acestia aflându-se o autoare originala si valoroasa: Katherine
Govier, premiata si recunoscuta deja pe mapamond. NOTA BENE: De consemnat ca un cercetator român, Dragos Zetu de la Catedra de Limba si Literatura Enlgeza a Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi ia dedicat scriitoarei canadiene o teza de doctorat înainte ca aceasta sa primeasca râvnitul Nobel. Iata, între alte idei fundamentale, ce se desprind din Teza de doctorat a cercetatorului iesean, una în chintesenta care parca e o adevarata definitie a operei scriitoarei canadiene: „Povestirea marca Alice Munro are o densitate deosebita, ajungând astfel sa îndeplineasca dezideratul lui Poe, care cerea ca în proza scurta sa nu existe nici un cuvânt care sa nu contribuie la realizarea efectului final.” Punct.