JURNAL CULTURAL.IMPRESII

Festivalul national de poezie „Grigore Hagiu”

Timp de doua zile si jumatate (între 26 si 28 septembrie a.c.), la Galati, s-a desfasurat a XXI-a editie a unui festival ce reuneste an de an scriitori si jurnalisti din tara sau de peste granite.
Scopul principal – cinstirea memoriei unuia dintre poetii români importanti, originari de pe aceste meleaguri, Grigore Hagiu, care ar fi împlinit 80 de ani daca nu ar fi plecat prea devreme dintre noi (în 1985). Nascut în acelasi an cu Nichita Stanescu (1933), prietenul de suflet al lui Nichita, memoria lui Grigore Hagiu este cinstita astfel de catre concitadini printr-un festival ce-i poarta numele.
În calitate de redactor sef al revistelor Carmina Balcanica si Lumina lina, printre cei invitati de neobositul organizator al fiecarei editii, cel care îsi dedica an de an timpul si priceperea pentru cinstirea lui Grigore Hagiu, l-am numit pe poetul si editorul Sterian Vicol, s-a numarat si subsemnata.
Pe drumul de întoarcere de la Galati am rememorat multele impresii, întâmplari care se cereau consemnate. Voi enumara însa mai întâi câtiva dintre participanti: Augustin Doman, redactorul sef al revistei Arges de la Pitesti, Dan Anghelescu, director fondator al revistei Carmina Balcanica si redactor al revistelor Lumina lina si Bucurestiul literar si artistic; de asemenea, scriitorii Liviu Apetroaie, Marius Chelaru si Cassian Maria Spiridon de la Iasi, criticul literar Constantin Trandafir, cel care, cu câtiva ani în urma, îi dedicase o monografie poetului, apoi doctorul Vasile Burlui, presedintele Universitatii „Apollonia”, Cristina Dascalu, prorector al aceleiasi universitati, precum si profesorul Pompiliu Comsa de la „Apollonia”, generalul (nonagenar) Neculai Staicu-Buciumeni. Au mai fost invitati doi scriitori jurnalisti din raionul Reni, zona apartinând astazi Ucrainei. Ceea ce am aflat de la ei ar parea probabil de necrezut comunitatii ucrainiene de la noi, care se bucura de drepturi menite sa-i ajute sa-si mentina identitatea lingvistica si culturala. În schimb, românii de acolo au din ce în ce mai putine scoli, nu au carti în limba materna, nu au dreptul sa spuna ca vorbesc limba româna. Un exemplu simptomatic: o profesoara care a scris pe caietul unui elev „Limba româna” a avut de suferit nu numai ea, dar si familia ei. Asta ca sa fie un exemplu pentru altii pe viitor. Înainte, ne-a mai povestit unul dintre scriitorii oaspeti, Vadim Bacinski, copiii români mergeau la scoala în straie românesti. Acum, spune el, „nu mai merg nici cu haine, nici fara haine pentru ca nu mai au scoli.”
Pe 27 septembrie, însotiti si de scriitori din Galati, am plecat la Târgu Bujor, oraselul în care s-a nascut poetul Grigore Hagiu în urma cu 80 de ani. Ca întotdeauna, un prim popas l-am fa cut la Biserica (desi de data aceasta ne-a primit întâi tânarul primar al orasului, iubitor si sprij initor al culturii). Slujba preotilor a fost urmata de o pomenire (cu coliva, struguri, colaci, cozonac). A urmat partea cea mai impresionanta din program – vizita la scoala ce poarta numele poetului, scoala în care se simte duhul acestuia si în care copiii – frumosi si isteti – i-au învatat nu numai versurile, dar si fragmente din Jurnal de vise, volum lansat cu prilejul festivalului. Ca de fiecare data ma conving ca în cele mai neasteptate locuri din tara, adica în zone periferice, unele foarte departe de marile orase, se face carte cu adevarat si, mai presus de toate, se face educatie. Vazându-i pe acesti copii, poti sti ca tara noastra nu-si va pierde dimensiunea identitara, poti trece din starea de dezamagire si lehamite - pe care ti-o incumba adeseori cei de bani gata, odraslele ce pierd (si se pierd) în baruri – poti trece asadar catre starea de încredere si optimism. Desigur, un cuvânt de lauda se cuvine dascalilor acestei scoli, celor ce stiu sa educe sufletele în formare prin cultura.
La spectacolul oferit de copii, într-o sala împodobita cu fructe de toamna si frunze galben-ruginii, am ascultat un montaj literar cu fragmente din Jurnalul de viste, apoi am vizitat muzeul scolii – o sala dedicata poetului, alta generalului Dragalina, iar o alta gazduind un bogat muzeu etnografic.
A doua zi, la Biblioteca judeteana „V. A. Urechia”, s-a desfasurat un colocviu având ca tema creatia lui Grigore Hagiu, dedicat cu deosebire Poeziei. Gazda, ca de fiecare data, a fost directorul Bibliotecii, dr. Ilie Zanfir, cel ce a reusit sa faca din acest locas de cultura unul de referinta în România.
Oaspeti si gazde au evocat figura poetului Grigore Hagiu, au recitat versuri, au vorbit despre generatia saizecista si impactul acesteia asupra culturii noastre într¬o epoca dominata de proletcultism. Cu acordarea unor premii si diplome – Premiul Concursului National de Poezie „Grigore Hagiu”, precum si Premiul pentru „Cartea de poezie a anului” s-a încheiat aceasta a XXI-a editie a festivalului menit sa readuca iar si iar în memoria celor de astazi un poet de valoare nationala nascut în orasul cu nume de floare din judetul Galati.

Mihaela Albu