ANIVERSÃRI

Horia Zilieru – 80
(n. 1933)
Un poet al iubirii

Buchetul sângelui
Ca liliecii spânzurati de harfe
Stau sânii tai înalti în aurora
si în camasa rozelor devora
convulsii de parfume reci un sarpe

Din care astri raza de mireasa
polenul ninge? Stinse vifleime
pe stupii parasiti în adâncime
pupile de morminte goale lasa.

Policandrum
Aprind castanii noptii policandre
imagini vechi/idilice/minore –
sub paraclisieri de aurore
cum inspirat le-a zis Aleixandre

poetul spaniol la castre ore
dresându-si crabii. Mierea florii tandre
amvonul pur rasfrânge prin meandre
lactee. Aerul într-un nor e.

Pistile cât langustele marine
ataca strâns clepsidra de stamine
si prevestesc ogiva somnoroasa

în fructul sex. E arta pura? Doamne!
explozia descarca oarbei toamne
balsam si mir… lautul de mireasa.

Muzica
Caderea frunzelor în mine
îmi suna voci de clavecin
(unde-i decorul cast alpin
si candelabrul cu stamine?)

În faguri de-armonii lunare
tagada norilor spelunci
(ci mai pune lumânari
în sfesnicele de arama?)

Melnacolie de gavote
Robind taceri si aer blând
(pe unde-i umbra întorcând
cu ochii ficsi ciudate note?)

Tablouri curg încete ape
abia pudrate de înghet
(ce îngeri de pe voronet
învie iar albastru-n pleoape?)

Sub coaste-n ocniti cu feriga
scrise cu fum de glorii mari
ca dupa hoarda de avari
prapadul ultim o mai striga.