CTITORII SI HRISOAVE

Parohia Herta
(din arhivele bisericii românesti din orasul Herta, reg. Cernauti)


Din o schita istorica întocmita de catre Teodor C. Victor, fost amploiat la Sf. Spiridon din Iasi, între anii 1830-1870, schita depusa în 1895 si pastrata în arhiva parohiei Herta, ar rezulta urmatoarele despre Biserica urbana Herta:
1. Ilie Holban Biv Vel Pitar, ridica o biserica de lemn la Herta, în 1779-1789, în memoria fiului sau Gheorghe, mort de ciuma în Tarigrad (Constantinipol) fiind acolo Bas capuoglan.
2. Elena Holban, fiica lui Gheorghe, prin scrisoarea din 1794, afieroseste Biserica din Herta, cu toate veniturile ei, Sf. Proroc Ioan1 de la Curucesme (cismea uscata) din Tarigrad, spre a se face obicinuitele rugaciuni pentru decedat, întarind afierosirea si prin hrisovul lui Mihail C. Sutzu Voda, cu data de 20 Iuliu 1794, ctitorul ce fondase acea biserica a Sf. Ioan.
3. Prin alt hrisov cu data de Oct. 1794, tot Mihail Constantin Sutzu Voda împuterniceste pe Hatmanul C. Ghica si pe Andrei biv vel Stolnic, sa strânga veniturile bisericei din Herta, se întretie Biserica, sa adune material pentru prifacerea bisericei de lemn, iar prisosul, sa’l trimata la Sf. Ioan.
4. Dar Mihail C. Sutzu (1793-1795) e mazilit în Tarigrad si prin hrisovul din Oct. 1801, vinde în Tarigrad Biserica, cu toata averea ei, cât si Târgul Dorohoi, negustorului Hogea Bogos Apicazade, pentru suma de 30 mii lei, dupa ce o amanetase mai înainte unui Evstatie Petru Peacovici, sudit austriac, cu 20 mii lei si facuse alta datorie de 2700 lei. În 23 Spet. 1802, Hogea cu varul sau Ovanrz, venind la Herta, întâmpina greutati cu perceperea veniturilor si în Oct. 1803 a cerut tidula gospod, de a vinde biserica Herta la Sultan-mezat.
*
Domnitorul Alexandru C. Moruzi, prin Hrisovul No 15 mai 1801, zice: „Cu întregime luând sama si cu cazuta râvna si ca cuviincioasa sprijinire, ce se cuvine la cele D-zeesti si la sfintele locasuri, negasind a fi nici dupa lege, nici dupa placerea lui D-zeu, a se da dajnica biserica Hertei la negutitori si mai vârtos fiind si nepravoslavnic si fara cuviinta si urât, a se vinde locasul lui D-zeu în iveala, strigându-se prin oras si preteluindu-se facându-se si aceasta si o rea pilda catra altii, lucru hulit de catra oameni si vrednic de toata judecata, negasind a se vinde biserica Hertei, hotaraste: Sa se lipeasca biserica Hertei, cu toate ce le are, la biserica Sf. Dimitrie, ce este în Curucesme.”
Epitropii acelei biserici au primit, ca sa plateasca banii ce are a lua Apiezade si 2700 lei datorii la altii din Tarigrad si se ia biserica Hertei, cu toatele veniturile sale. Dar mai aratându-se si alti creditori a Domniei Sale Mihai Voda, cu vro 20 mii lei anume Eftatie Petru Pencovici, sudit Austriacesc, ca unul ce avea amanet pentru acesti bani scrisorile bisericei, cerând ca sa i se plateasca tot din acea biserica. Vazând deci, Epitropia bisericei Sf. Dumitru de la Curucesme, ca s-a îndoit datoria, ce trebuie a se plati din biserica Herta, s-au lasat de a primi biserica asupra lor, neputând a plati o asa mare datorie.
*
Dar prin Hrisovul din 15 Mai 1804 Alexandru C. Maruzi V.V. mai zice „ca Parintele Mariei Sale, Constantin Moruzi V.V. daruise jumatate din venitul mosiei Hotarnicesti, scoalei patriarhale din Tarigrad, iar ceilalta jumatate din venitul acelei mosii, o daruise Spitalului ce era sa se faca din nou, în M-rea Sf. Spiridon din Iasi si pentru a aduce la îndeplinire orânduiala, ce se facuse de Parintele Mariei Sale, Alexandru C. Moruzi V.V. din preuna cu Beizadelele: fratii si fiul mariei Sale si anume: Dimitrie Moruzi, Panghitate Moruzi si Constantin Moruzi, au rascumparat cu mare suma de bani de la acea scoala, partea din mosia Hotarniceni, prin cumpararea unui loc la Curucesme, unde s-a stramutat acea scoala din Fanarul Tarigradului; iar pentru cealalta jumatate din Hotarniceni, daruita Spitalului din M-rea Sf. Spiridon i-au dat danie care era înzestrata, dupa diferite hrisoave si carti de danie, cari sunt specificate si anume aratate, prin mencionatul Hrisov din 15 mai 1804, publicat în întregimea lui, în Uricarul de Teodor Codrescu pagina 27 Tom III, dupa ce au platit lui Apiezade si Pencovici banii, ce au avut a lua, scapând cu modul acesta Biserica din manele strainilor.
Epitropii Sf. Spiridon fiind convocati de Domnitorul Alexandru C. Maruzi V.V., le au dat din a sa Camara Domneasca, suma de 15 mii lei, pentru zidirea acestui nou Spital, dându-le tot odata documentele si înscriile bisericei din Herta, poruncindu-le sa poarte grija pentru buna orânduiala a bisericei si D-lor primind aceasta facere de bine, au început cu mare sârguinta si râvna facerea Spitalului si adunarea materialului pentru zidirea bisericei Herta (despre care se spune, zidita de niste armeni) din peatra si caramida, prin Epitropii locali, alesi de catre Epitropia generala, între cari faceau parte, câte un membru din familia Ghiculeasca si câte unul din familia Holbaneasa. Anul 1807 data încrustata pe usa bisericei de stej ar, ferecata cu tabla de fier, de la întrarea din pridvor în biserica, cât si anul 1808 din bolta turnului din centrul bisericei, împrejurul chipului lui D-zeu Savaot, unde zice: „Doamne, Doamne, cauta din cer si vezi,cerceteaza via aceasta, pe care au zidit dreapta ta, 1808”, se cred a fi date, de terminarea si sfintirea Bisericei, în timpul Domnitorului Scarlat Al. Calimah (1806-1812). Pe 2 cruci si o Evanghelie legata în argint e numele, Ilie Holban Clucer cu datele 1808-1810 si 1812. Asemenea e legata de Herta si familia Ghiculeasca: La 1850, Epitropia Spital Sf. Spiridon din Iasi, cu venitul a 3000 galbeni lasati de raposata Casandra (Catinca) Ghica, pentru a face spital în târgul Herta, a dispus înfiintarea unui asemenea stabiliment cu 10 crivate la un spital la Botosani, unde functioneaza si astazi.

(va continua)