ISTORIE LITERARÃ

Pagini din viata familiei poetului Stefan Petica


Pentru batrânul Ianache Petica, scolarizarea poetului însemna, printre altele, sacrificii, dar si un cec în alb, o investitie care urma sa se amortizeze în timp, ba chiar sa aduca un oarece profit familiei. Cheltuielile pe care o familie trebuia sa le faca pentru întretinerea unui tânar la liceu erau imense si nu si le permitea decât cele înstarite, cu o economie prospera. Zâna Molcut, autoarea monografiei Stefan Petica si vremea sa, care a investigat cu o rigoare exemplara perioada de elev la liceul din Braila a constatat ca numai taxa scolara pentru un an de liceu însemna pentru tatal poetului o suma imensa, echivalenta cu valoare a doua ha. de pamânt sau cu echivalentul a doua perechi de boi, ceea ce putine familii si le permiteau. Cum familia lui Stefan Petica nu era prea înstarita, banuim c-a acceptat sa suporte aceste cheltuieli în speranta ca scolitul va ajunge ulterior functionar al statului si va ajuta la rândul sau, familia sa treaca mai usor peste dificultatile vietii. Ideea aceasta, a compensatiei ulterioare, o alimenta chiar poetul, convins ca putea gasi drumul cel mai scurt care sa-l lanseze cât mai repede în viata publica si sa-l scoata la câstig. Voia sa-si faca rost în politica si-i cerea parintelui sa-l însoteasca uneori la întrunirile muncitoresti, unde perora despre clasa muncitoare, despre exploatare, si despre nedreptatile regimului politic. Sub influenta lui, a fiului razvratit, a înfiintat Ianache Petica un sindicat agricol la Bucesti si visa, dac-ar fi sa luam în seama scrisoarea din ianuarie 1901 ca fiul sau sa ajunga
parlamentar. Tata, Sunt prim-redactor la Depeya. Cu guvernul acesta stam foarte bine, dar deocamdata nu se poate face nimic, pâna nu s-a aseza definitiv. Poate sa intre V. Mortun în minister si atunci vom face multe. Alege-te delegat caci poate ca guvernul sa ma puna pe mine la vreun colegiu de Tecuciu candidat pentru deputatie.
Câta naivitate! Era la putin timp dupa Congresul al VI-lea al P. S.D.M.R., care a consfintit trecerea unor socialisti generosi - Ion Nadejde, V.G. Mortun, George Diamandi, Al. Radovici si altii – la liberali si deja îsi faceau planuri de guvernare. Deocamdata, dupa caderea guvernului liberal în frunte cu Dimitrie Sturza, se formase un guvern conservator, în frunte cu Gheorghe Grigore Cantacuzino, devenit presedintele Partidului Conservator, dupa moartea intempestiva a lui Lascar Catargiu si nu se punea problema demiterii lui. Dimpotriva, tara era sastisita de lungile guvernari liberale si primise vestea noului guvern conservator ca o izbavire de aroganta liberala. N-o va duce mult nici guvernul lui Cantacuzino, în iulie, ac.an (1900) se va forma un nou guvern, tot conservator, cu P.P.Carp în frunte, deci fara nici o speranta pentru liberali de a reveni prea curând la guvernare.
Un lucru e sigur; poetul nu si-a uitat niciodata obligatiile si promisiunile facute familiei si trimitea, cu mari eforturi uneori, câte zece franci lunar. Ceea ce ti-am fagaduit îti voi trimite în fiecare luna, îi scria la 10 ianuarie 1903, când poetul trecea prin lipsuri cumplite.De nazaririle politice, probabil s-a vindecat odata agravarea starii de sanatate. Venirea liberalilor la guvernare, în primavara anului 1907, nu-l va mai gasi în viata.
Stefan Petica provenea dintr-o familie care mai avea trei copii mai mici decât el, pe Vasile (1882-1905), pe Nicolae (1892-1962) si pe Tache (1894-1972). Angajamentul poetului de a-si ajuta familia cu câte zece franci lunar va fi respectat cu sfintenie pâna în 1904, când a parasit Bucurestiul si s-a retras la Bucesti pentru a muri linistit si cu visurile neîmplinite.
La moartea poetului, Tache Petica avea zece ani, asa ca i-a pastrat tot timpul o amintire nestearsa. Când l- am vizitat, în 1956, mi-a aratat carnetul de student al poetului, câteva scrisori si numarul din revista Freamatul consacrat în întregime poetului. Era iarna, m-a primit în bucatarie, unde îmi aducea pe rând documentele sa le vad. Eram fascinat de poezia lui Petica si-mi parea bine ca desi eram un adolescent anonim eram tratat ca un om matur si cu autoritate în materie.
Interesul pentru implicarea în viata politica, atât de evidenta la poet si la parintii poetului va fi continuat si de Tache Petica, dupa cum am constatat întâmplator, consultând dosarele referitoare la activitatea Partidului National Taranist pe teritoriul fostului judet Tecuci, unde am întâlnit si numele lui Tache Petica printre partizanii partidului lui Maniu si Mihalache.
Este vorba de Dosarul 4028, vol.2 care contine tabelele cu fostii membri taranisti din toate comunele raionului Liesti.si, fireste si evidenta celor din comuna Bucesti, la acea data comuna de sine statatoare si cu administratie proprie. Folosirea timpului trecut se justifica prin faptul ca între timp partidul lui Maniu fusese interzis prin lege si orice activitate desfasurata înca în numele lui trecea drept activitate subversiva si, prin urmare, pedepsita de lege.
La fila 175 întâlnim tabelul cu numele taranistilor din Bucesti care nu trecuse la aripa Anton Alexandrescu si urmau sa fie pusi sub urmarire informativa. Comparativ cu tabelele celorlalte comune, Bucestii se remarca printr- o bogata activitate taranista, caci tabelele contin nu mai putin de 17 pozitii. In aceste liste, Tache Petica figureaza de doua ori, la pozitia 6 si la pozitia 17, cu date aproape identice. Exista însa între cele doua notatii informative o singura mentiune în plus la pozitia 6 fata de cea care figureaza la pozitia 17. Este mentiunea care îl prezinta ca fost primar al comunei fara sa precizeze în ce interval de timp, desi putem admite ca a detinut aceasta demnitate administrativa în timpul guvernarilor taraniste. Reproducem lista celor 16 taranisti din Bucesti, fara sa redam si toate precizarile adiacente.
1. Bulai Aurel, o vreme primar al comunei
2. Coman Nicu fost primar al comunei
3. Marus Ion
4. Burghiu Nicolae
5. Manu Nicolae
6. Petica Tache, fost primar al comunei
7. Ifrim State, fost ajutor de primar
8. Ciobanu Nicolae, fost consilier comunal
9. Punga Zaharia, fost casier al primariei
10. Tudose Neculai, fost primar
11. Grigoras Ion
12. Coman Andone
13. Sandica Gheorghe, fost consilier comunal
14. Gheoca Gheorghita
Culachi Vasile. Nu l-am mai trecut pe Danaila Matei, sters din evidenta, nu se stie din ce considerente, de chiar cei care au lucrat la întocmirea tabelelor. In dreptul numelui lui Tache Petica se fac urmatoarele precizari: Nascut la 15 sept 1894 în comuna Bucesti,Rl Liesti, fiul lui Enache (corect ar fi fost Ianache) si Ioana, de nationalitate si cetatenie româna, studii poseda 5 cls primare, de profesie agricultor, în trecut a facut politica PNT, în prezent neîncadrat, domiciliaza în Comuna Bucesti, Rl Liesti, Regiunea Galati.
Era dupa alegerile din 1946, când rezultatul lor a fost falsificat grosolan si partidul comunist instalat la guvernare cu ajutorul tancurilor sovietice avea toate motivele sa se îngrijoreze de popularitatea partidului lui Maniu.