CRONICÃ LITERARÃ

Vocatia anonimatului la Apostol Gurau

Singular, în demersul sau artistic, Apostol Gurau s-a impus în constiinta oamenilor de litere si a publicului larg, ca prozator si eseist de anvergura, manifestând de la debutul sau literar si pâna astazi, inepuizabile resurse de vitalitate artistica.
Ultimele sale volume incluse în trilogia „Între secole” îsi trag seva din realitatea imediata a lumii în care traim, transfigurata în fictiune de un martor cu „cel putin o calitate morala, este sincer pâna la capat si poarta ecourile nestinse înca, ale unui mare eveniment, ale Revoltei provinciale din 1989” . (Autorul).
„ - Anonimii” este prima carte a acestei serii postdecembriste care, alaturi de alte doua lucrari remarcabile („ - Revoltatii” si „ - Întoarcerea fiilor”), intra sub incidenta determinarilor zodiacale generate de simbolul grafic imprimat de Banca Europeana pe moneda internationala.
Conceput într-o maniera exhaustiva, acest roman constituie o cronica lucida a avatarurilor poporului român, exilat fatidic în anonimat de jocul conspirationist al istoriei mondiale. Trama narativa se dezvolta concentric prin reveniri succesive asupra subiectului, focalizat simultan din perspectiva multiplicata a oglinzilor paralele. Astfel, de la un capitol la altul, protagonistii îsi schimba rolurile, fiind implicati prin rotatie, în calitate de martori, autori sau naratori ai faptelor, evocate de fiecare data din alt unghi.
Conceptia estetica moderna faciliteaza abordarea libera a temei, încadrata într-o constructie epica laborioasa si complexa, perfect articulata pe structura eterogena a registrului stilistic. Viziunea profund originala a scriitorului pune în miscare un spectacol contrariant al ambiguitatilor si al adevarurilor ascunse în spatele mastilor. Lumea acestui univers tragicomic se sustrage normalitatii, participând frenetic la rasturnarea sistemului consacrat de valori, prin raportarea lor la „un timp golit de sacru, ca o nuca seaca”. În aceste conditii, viata este un simulacru generalizat, subordonat unei instante obscure si implacabile, care va conduce inevitabil catre confuzia si substituirea de identitati. Gratie ubicuitatii eului narativ, accesul în timp si-n spatiu este nelimitat, permitând acumularea datelor în ordinea aleatorie a finalitatii estetice. Saltul în trecut, trimiterile si referintele frecvente la perioade îndepartate ori recente din istoria „rasei daco¬romane”, deruleaza în fata cititorului secvente edificatoare pentru recompunerea imaginii globale a destinului nostru colectiv, surprins în contextul dinamic al conjuncturilor interne si externe. Viziunea de ansamblu asupra specificitatii neamului românesc, reuneste existente si profiluri umane aparent discordante: savanti, bancheri, sefi de stat, instalatori, generali de securitate, femei de conditie îndoielnica, etc. Nesansa perpetua a unui context geopolitic defavorizant este un punct de convergenta pentru biografiile eroilor cartii, condamnati sa ramâna „anonimii lumii”, fara pret la bursa vietii, indiferent de statutul lor social sau profesional.
Dimensiunea ludica a spiritualitatii auctoriale, imprima relatarii accente ironice sau parodice care nu exclud dramatismul observatiei critice, pe marginea realitatilor deconcertante, cu frecvente trimiteri în zona absurdului. Umorul negru, semnalat de unii exegeti ai operei lui Apostol Gurau, este o modalitate insidioasa de sanctionare a deturnarii idealurilor omenirii în grotesc si derizoriu. Nu întâmplator, se face referire la guvernarea lui Troglo Superlativul, ca o încununare a raului absolut cu manifestari delirante de paranoia. Universul lui Troglo, zis si „preistoricul”, care „dorea o bomba atomica cât de mica, dar si performante falice” îsi dizolva inerent valentele tragice în irational si inutil. Supravietuitorii acelui cosmar,surprinsi de valtoarea schimbarilor actuale, pun sub semnul îndoielii proiectul globalizarii sustinut de Uninunea Europeana. Multi traiesc senzatia unui bâlci de proportii, în care inechitatile poarta eticheta intentiilor bune. Inacceptarea manipularii, în sensul uniformizarii si alienarii de propriile repere culturale, transpare aluziv la nivelul sugestiei gesturilor si discursului personajelor.
„ Anonimii” din „ vestibulul vietii” cauta dovezi justificative pentru reevaluarea corecta a conditiei „tinuturilor obscure din cursul inferior al Dunarii ”, deoarece „apartin ca si FRANC , UROP I (se vede cu ochiul liber -ul, situarea lui, chiar daca arhivelor noastre le este interzisa infatuarea, nefiind citate)”.
La polul opus, se manifesta oportunismul adaptatilor, oamenii momentului, cinici si calculati, înzestrati cu gândire speculativa, deveniti vânzatori de iluzii ocazionale, din care câstiga „bani frumosi”.
În pagini desprinse parca dintr-un scenariu suprarealist se nareaza scene cu un puternic impact informational si emotional. „Un sas enigmatic, breslas perfid” confectioner de obiecte heraldice, se gândeste sa realizeze conturul „unui ”, pe care îl face „dintr- o secere simbolica, veche, de la care dislocase mânerul; pusese pe secera lui , de proba, doua funde metalice potrivite, scoase de la o svastica coclita”. Secera si svastica, embleme ale tragismului universal, se reunesc asadar, în semnul noii ordini, ca o încununare a paroxismului utopic, în care se lanseaza actualitatea amnezica si restanta la morala experientelor anterioare. Iata o lectie de istorie si o palma pe obrazul omenirii, ce-si ignora propriul trecut, dintr-o inconstienta cel putin pagubitoare!
Lectura cartii lui Apostol Gurau nu este si nici nu se doreste un exercitiu facil, deoarece impune multa zabava si multa dorinta de cunoastere, descatusata de limitarile coercitive ale propriului orizont. Eforturile sunt însa rasplatite pe deplin, caci ecourile impactului emotional si intelectual vor reverbera mult timp în memoria cititorului.

Virginia Chiriac