TINERI POETI

Cristinel C. POPA

Oraul care a fost
Oraul acesta a fost de demult,
Braele-i cndva vnjoase i s-au ofilit,
Statura-i maiestuoas s-a povrnit ntr-o coast de ani.
A mbtrnit ct se poate de trist.
I-au nglbenit florile, glasul i s-a uscat de la furnalele
uriae.
Nu, oraul acesta nu mai este.
Oraul acesta a fost!
Am intrat n el azi de diminea si nu l-am mai gsit. Pur
i simplu nu mai era.
Doar o autostrad ca o cruce.
i dou blocuri ruginite, pline de amintiri.
Am ncercat s-l nimeresc, poate s-a mutat cu un
deceniu ncoace.
Nimic, gol. Oraul nu mai e cel de azi.
E doar cel ce-a fost.
Poate c i acesta e un noroc.
O s trec s-l caut din nou mine, pe la dousprezece
trecute, anul 2200.

Dorin
A vrea s-mi creasc trandafiri n pr
i s-mi curg ape prin brae,
S-mi zboar fluturi prin ochi,
i nalte blocuri de piatr sa-mi atrne pe sub pleoape.
Pe colul sprncenei s-mi cnte privighetoarea o
simfonie albastr,
Iar de la subiori pn la talpa piciorului stng corpul
s-mi fie brzdat de porumb cu mtasea ct broasca.
S-mi culeag iubita flori din cretet,
S se adape mnjii din minile mele limpezi.
i liliecii fermecai s-mi curee vederea de fluturi
albatri,
n privirea tioas, sub pleoapele ngheate s-mi nal
muni uriai ajutat de cei mai buni meteri n piatr.
Iar muzica infernal s se amestece cu trilurile pasrilor.
Ca atunci cnd dormeam dezbrcat i caii i oile i lupii
pteau din trupul meu nverzit.
Ca s m mai nasc o dat!

Conversaie cu o umbr
Mut-te mai nspre soare!
E mult mai mult via acolo i copacii-s mai falnici.
N-auzi tu, sluto, mic-i colii de fiar,
Mai ctre inima pdurii.
i nu mai amenina prin rsrituri de soare.
Ari ca o ea de cal povrnit-ntre poduri imaginare,
Mai du-te-n plata Domnului
Acoper-i arginii, mnnc-i pinea i petii,
Apoi coboar din nou
Ca s retezi, aa cum faci de obicei, fr mil, cu
paloul tu uria razele de soare.
Ne pndeti pas cu pas orice micare. Ca o neruinat.
O s m culc la pmnt i-o s-i vin de hac.
M voi ascunde la adncime, acolo unde tu nu exiti.
Adio. Bine ai venit, soare!

***
De vei pleca,
Sa lai cerul cu ingerii blnzi. Nu-l muta, cel puin
temporar.
i visele s fie neschimbate.
Nu uita s-mi aranjezi la final munii mei dragi.
Cu partea nsorit-n spre prpastie.
i vile minunate s le ridici pe partea mea dreapt.
S pot s urc la nori in visele dearte.
Asa sa curei norii negri
i furtunile stelate.
Sa faci curat in vestibul i in universal albastru.
Copacii s nu-i iei. C bat a rcoare.
Nici florile cununii,
Nici merele rare,
Nici cmpul nflorit,
Nici serile sparte.
De-o fi s iei ceva, gndete-te la moarte.
Pe doamna cu coasa, temporar, de-o navet.
S o mometi cu flori,
i doruri albastre.