POETI DUNARENI

VIRGIL NISTRU IGNU
7 ENDECASILABICE


I
rmul se tulbur, e-aproape cernit
Dincolo, nu-s umbre, ci venicii
Care ne privegheaz naprihnit.
Sub un val de-ntuneric - ectenii se-aud
Baladele scribului n glas de copii
Departele rodete n veacul cel crud
Slovele strmbe mi-au cotropit
cetatea n care-am rostit poezii
i-n care speranele au binemurit...

II
Din ce urcm, nisipul se rrete
Clepsidra-i strnge-n vale umbra ars
Carul de piatr stele reci revars...
Uor, ca-n basme, drumul se oprete.
De ce atta grab-n ceasuri goale
sau poate-a pogort vremea visat?
Un rug aprins de-o voce deprtat
at pavz Luminii cardinale.
Cu timp i fr timp, pragul se-mparte...
Rtcitori la trista noastr nunt,
zorim spre margini, cerul ne ascult
n larg de via-n linite de moarte...

III
Multe vorbe aduni - nu-i sunt de folos
Din aspre-nceputuri pleci ctre c i n
de umbre arznde foaia i-e plin
Ofranda-i pe roata cu spini de prisos
i multe-nelegi, dar nimic n-ai aflat -
pe drum ai lsat lumini mistuite...
Te-ndeamn s ndrepi puni prbuite
O voce de scrib dintr-un veac deprtat...

IV
Ieit din verb, te-apleci cu umilin
Temeinicia ta e solitar
Auguste ci lactee te-mpresoar
ntr-un balans de sacr-ngduin
Chiar i atunci, extatic vei porni
cu nardul scump pe drumul ctre vie...
nchin-i clipa ce va fi s fie
n vremea aceea din fiece zi...

V
Ai strns cu dreapta nucul rtcit
care, cernit, mai ine-un brad n poal
n sihstria zilei l-ai zidit
i-n sinele-ncercat de ndoial
Rzbise-ntr-o gubernie, lng-un drum
cotit ntre ungherele de piatr
Legat cu spini, a dat n prg-acum
Mireasma lui rmne lng vatr...
Sunt cteva rspntii n livad
deschise-n ochii care vor s vad...

VI
Strcul cel negru departe plngnd
i flutur umbra cu fonet jelit
din capcana de foc peste ape trecnd
ntlnete vzduhul unde tu ai iubit
se risipete dup datini din cer
alungat n cel din urm exil...
Dintre spirale de stihuri ce pier
ar vrea s te cheme un glas de copil...

VII
Ai primit doi dinari odat, n zori -
i i-au smuls furii-n amiaz buimac
(pe-aici nu-s samarineni ca s treac)
La a doua strigare tiai c-ai s mori...
Doar calea cu spini prin valea tcut -
att i-a rmas (aa tace un vers)
Mai era un pru, dar umbra-i s-a ters
(apa lui vie prea ne-nceput).
Dinarii au ars risipii printre foi
(oare tlharii i i-au dat napoi?)
Se-ndur o solie care te-ndeamn
s hoinreti - ca frunzele - toamn...