CRONICA LITERARA

Alte memorii ale c�nt�re�ului Femios

Se vede bine c� pretextul homeric al c�nt�re�ului Femios se dovede�te prolific �i promi��tor pentru poetul Sterian Vicol de vreme ce, iat�, readuce �n vitrina nout��ilor literare o nou� �i migdalizat� versiune memorialistic� rememor�nd alte �nt�mpl�ri dintr-un timp marcat de euforii juvenile. Cu acest al doilea volum, autorul repune pretextul Femios �n condi�ia originar�, a�a cum i-o consacrase orbul din vechea Elad�, cea de poet la curtea lui Odiseu, �i de rapsod al pe�itorilor Penelopei. De unde �n primul volum adoptase o condi�ie epic� �i-�i rememora �nt�mpin�rile devenirii sale ca om, �n acest din urm� volum reface traseul c�nt�re�ului homeric �i imaginea ini�ial�, cea de poet �i de rapsod la dev�lm�iile erosului. Ipostaza de pe�itor, Terian, personajul principal al Memoriilor, alteregoul autorului a cultivat-o din totdeauna, totdeauna a adulmecat urmele copitei de c�prioar�, a�a c� alc�tuirea acestui volum, n-a mai trebuit s� improvizeze alte ora�ii, precum eroul lui Homer, ci doar s� scotoceasc� prin propriile sertare �i s� scoat� la iveal� Al doilea volum al Memoriei lui Femios (Editura Timpul, Ia�i, 2012) continu� R�pa Zbancului �i Jurnalul lui Terian din primul volum, doar c�, pentru alc�tuirea lui nu se mai face apel la memorie, ca facultate subiectiv�, ci la memoria sertarelor de unde extrage poezii �i pagini de proz� inedite, consemnate �n timp �i uitate prin dosare �ng�lbenite Ce g�se�te autorul �n aceste dosare pr�fuite? Cel mai adesea poezii, at�t de multe poezii c� le grupreaz� �n c�teva florilegii distincte, Scrisul �i cenu�a, R�pa Zbancului, Jet de maci, Toba, dar �i �ase poeme �n englez�, sau Cinci epistole c�tre cinci arti�ti italieni �i un Jurnal reg�sit, �inut cu ocazia unei c�l�torii �n Vene�ia. Ultimile pagini, peste cincizeci, sunt consacrate cronicilor literare adunate �n timp �i semnate de nume importante ale criticii noastre literare precum Lauren�iu Ulici, Mihai Cimpoi, Liviu Gr�soiu, Ana Dobre, Constantin Trandafir �i �nc� mul�i-al�ii - cronici sobre, analitice �i riguroase rezultate din lectura atent� a scrierilor sale, dar �i din propensia unor calde sim��minte amicale, glazurate, marcate de noble�ea prieteniei. C�ci dincolo de orice considera�ii ocazionale, ce se pot face pe marginea c�r�ilor lui Sterian Vicol, floarea prieteniei a fost cultivat� constant �i cu toat� ardoarea. Multe din poeziile incluse �n acest volum au adrese exacte, sunt dedicate unor confra�i, cu care s-a aflat totdeauna �n rela�ii perfecte �i neerodabile. S-a bucurat de prietenia lor �i el, la r�ndu-i, i-a nemurit �n versuri �nfiorate, izvor�te dintro sinceritate mandolinar�, genuin� �i inalterabil�. Versurile �nchinate lui Ioan Liviu Stoiciu (Floarea-soarelui sau T�ierea p�inii pe fruntea lui Ion), preotului-poet Ioan Pintea (P�durea Fiadului), lui Geo Dumitrescu (Scrisul �i cenu�a), Valeriu Stancu ( Trandafirul care-a fost s�lbatic), Cassian Maria Spiridon (Anti-cariat), Liviu Gr�soiu (Bobul de nisip), Radu C�rneci (Fila de carte), Ana Blandiana (Aproapele meu), Ana Dobre (Involbur�nd nisipul), Liviu Apetroaie (R�pa Zbancului), Vasile Spiridon (N-am fost), George Vulturescu (Poetul), Constantin Dram (Catrene), Cristian Livescu (Sc�ndura de m�r), Cezar Iv�nescu (Fericit cel care), Nicolae Turtureanu (C�nd vorbeam), reface, �ntr-un fel, galeria celor ce nervurizeaz� literatura noastr� contemporan�. Ceea ce surprinde �n aceste versuri cu adres�, mici epistole expediate pe adresa celor apropia�i, prietenii de drum lung, trecute prin multe �ncerc�ri rapsodice, mul�i dintre ei � Dumitru Pricop, Cezar Iv�nescu, Ion Flora, Lauren�iul Ulici, Ion Panait � muta�i definitiv din aceast� lume, ceea ce ademene�te, spun, �n aceste dedica�ii lirice, este gr�untele de esen�� care �ntruchipeaz� un univers poetic, a�a cum antropologul reconstituie dintr-o urm� de copit� �nf��i�area unei fiin�e preistorice. De regul�, linia portretistic� este epurat� de detalii prisoselnice �i restr�ns� la ceea ce este fundamental �n activele celui omagiat. Volumul este, dac-ar fi s� g�sim un cadru de cuprindere mai oportun, o carte cu prieteni, un omagiu adus celor logodi�i cu ve�nicia. Numele lui Lauren�iu Ulici, bun�oar�, este legat de imaginea cor�biei-icoan�, criticul fiind cel care i-a comentat lui Sterian Vicol unul din primele sale florilegii, Corabia semin�ei, iar Dumitru Pricop este chiar bandajul literei nescrise/ din silaba de pl�ns aiurind memoria/ unui prieten plecat demult (Scorbura).
Orice s-ar spune, substitutul lui Femios �tie drumul c�tre chintesen��, �tie s�-�i despov�reze versul de ceea ce este aleatoriu �i s� plonjeze �n esen�ial, �n ceea ce asigur� d�inuirea �n timp �i peste timp a unui poet. Cine mai poate desprinde imaginea lui Ioan Liviu Stoiciu de motivul cantonului doi patru opt unde flutura o bluz� albastr�/ copil�ria Poetului �mbr�c�nd sunetul de clopot al liniei ferate? Cine mai poate separa numele lui Ion Panait de momentul intr�rii lui triumfale �n altarele poeziei, str�juit la vremea aceea de agerimea ochiului deschis �nspre absolut de jitarul Mihu Dragomir consacr�ndu-l ca rege �i rob tuturor la Amin / El firul de praf, sau numele lui Lucian Vasiliu de leg�turile sale trainice cu Tecuciul �i cu verile t�r�mului con�che�tean? Insist. Sterian Vicol caut� esen�a a�a cum c�ut�torii de aur r�scolesc tone de steril pentru a deta�a gr�untele de metal nobil. Se spune despre scriitori c� au ceva din �nsu�irile regelui Midas. Nu transform� �n aur, dar transform� �n literatur� tot ceea ce ating. Aser�iunea o g�sim confirmat� �i de Sterian Vicol; cele cinci scrisori adresate unor arti�ti italieni � Claudia Feraresi, Cesare Botto, Livio Politano, Vicenzo d�Azzo �i Gio Ferri - pe care i-a vizitat �n atelierele lor din peninsul� sunt tot at�tea bijuterii epistolare, ceea ce justific� prezen�a lor �n aceast� alc�tuire memorialistic� �i livresc�. Privind lucr�rile tale, �i scria lui Cesare Botto, auzeam cum dincolo de atelier, tufele de liliac leg�nau lumea �n muzica albinelor aurite de soarele de mai, lui Gio Ferri �i proorocea c� nu poate picta p�nzele care puteau fi p�nze de corabile, dac� nu ascultai C�ntecul lui Femios cel ce o privea pe Penelopa cum �ese chiar timpul �n p�nza-i de m�tase, iar lui Vicenzo d�Azzo �i scria c� exilatul Ovidiu de Tomis �l cheam� cu prietenie s� fac� schimb de curcubee. Din succintul s�u Cuv�nt l�muritor afl�m c� acest volum este puntea liric� �nspre a treia Carte (poezieproz�) ce va rotunji etapa de maturitate din biografia �i opera unui �aptezecist, care putea fi optzecist, modernist, postmodernist etc. A�tept�m cu �nfrigurare �i aceast� promis� isprav� c�rtur�reasc� pentru �mplinirea unui proiect �i credem c� trilogia �n �ntregul ei va avea o importan�� considerabil� �n ansamblul bio-bibliografiei autorului.

(Memoria lui Femios, vol.I, a primit Premiul pentru proz� pe 2011 al USR-Filiala Ia�i)